Sirianul Mustafa Tartoussia fost dat in urmarire de procurorii romani. Decizia procurorilor DIICOT vine, curios, la doar cateva zile dupa ce magistratii Curtii de Apel Constanta i-au ridicat sirianului interdictia de a parasi Romania. Ce compliÂ
Sirianul Mustafa Tartoussia fost dat in urmarire de procurorii romani. Decizia procurorilor DIICOT vine, curios, la doar cateva zile dupa ce magistratii Curtii de Apel Constanta i-au ridicat sirianului interdictia de a parasi Romania. Ce compli­citati ascund aceste decizii care se bat cap in cap? Senzationala poveste a le­ga­turilor dubioase dintre aface­ristii arabi Omar Hays­sam si Mustafa Tartoussi s-a derulat ani in sir sub nasul Securitatii comuniste si al serviciilor secrete infiintate dupa decembrie 1989. Fuga lui Omar Hayssam nu mai reprezinta o necunoscuta. Una dintre ipotezele procurorilor era legata de Portul Constanta si de cel mai apropiat colaborator al fratilor Hayssam, Mustafa Tartoussi. Probele din dosarul fugii par a avea la baza un filaj atent efectuat de servi­ciile secrete autohtone, care au fur­nizat pe tava procurorilor aceasta solutie. Dar nimic insa nu a putut fi prevenit, in mod paradoxal. SIRIENI CU LEGATURI INAINTE DE a€™89. Mustafa Tartoussi si Omar Hayssam se cunosc de dinainte de 1989. Ambii sunt sirieni. Nu doar originile i-au apropiat, ci si afacerile pe mare. Tartoussi este comandant de nava. Primele sale contacte cu oras-port Constanta si cu Romania au fost inainte de 1989. Pe atunci, la bordul unor cargouri de mic tonaj, el ajungea in mai multe porturi romanesti, dar mai ales la Constanta. Omar Hayssam lucra in acea perioada pentru di­verse companii din lumea araba. Era specializat pe export de ovine, dar si pe alte marfuri. Omar era familiarizat in operatiuni de shipping si cunostea foarte bine armatorii din lumea araba care lucrau cu Romania. Avea birou in Constanta. Sunt indicii clare care conduc la concluzia ca Hayssam a fost cultivat de fosta Securitate, care controla si o parte din filierele de comert exterior derulate prin companiile navale de stat. Atat Omar Hayssam, cat si fratele sau Muckles au continuat acest gen de afaceri si dupa a€™90. Hayssam i-a "predat" acest segment de afacere fratelui sau Muckles, unul dintre cei cinci frati ajunsi toti in Romania. Acesta a continuat aface­rile pana in vara ce a trecut, chiar si dupa fuga fratelui sau. Principala marfa expediata cu navele controlate de arabi era cheresteaua. Mare parte din materialul lemnos pe care-l luau din judetul Buzau, unde aveau afa­ceri, pleca spre Siria si spre alte tari arabe prin Constanta. Muckles jongleaza afacerile sale si ale fratelui sau cu sapte nave sub diverse pavilioane de complezenta. Numele navelor nu le enumeram aici, pentru ca ele nu au relevanta in cazul fugii lui Omar. IMAN T, FOSTA NAVA RO­MÃ…NEASCA. Tartoussi a evoluat la randul sau dupa 1989. Din comandant de vas a ajuns sa se stabileasca si el la Constanta. A lucrat in navlosiri, a facut transporturi pe aceleasi rute spre tarile arabe si a strans bani frumosi. La sfarsitul anilor a€™90, cand au fost lichidate companiile de stat romanesti Navrom si Romline, sirianul a participat la mai multe li­citatii. El a cumparat si nava Iman T, care este un fost cargou romanesc cu un tonaj de 2.000 tdw. Atunci cand a venit timpul sa fuga din tara, Omar Hayssam a apelat la fratele sau si la una dintre cunostintele sale vechi, Mustafa Tartoussi. Cautat de procurori, dar eliberat de instanta printr-o manevra du­bioasa, sirianul a aparut in di­mi­neata zilei de 30 iunie 2006 la Constanta. In mai putin de o ora se afla deja la bordul cargoului Iman T si parasea Portul Constanta cu destinatia Alexandria. Procurorii din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) au refacut intregul traseu al deplasarii omului de afaceri de la Bucuresti spre Portul Constanta. In rechizitoriu se vorbeste despre o actiune concertata a fratilor Hayssam, Muckles si Mahmoud Omar, la care se adauga si compli­citatea armatorul navei Iman T, Mustafa Tartoussi. Sursele noastre sustin ca Hays­sam ar fi facut drumul de la Bu­cu­resti la Constanta la bordul unui camion al firmei Rio Bucovina, care i-a apartinut si a fost transferata fratilor sai. Traseul parcurs de fugar ar fi fost stabilit pe baza moni­torizarii convorbirilor telefonice ale lui Hayssam. Semnalul emis de telefoanele celor trei frati, care erau monitorizati, a fost captat pe tot drumul dintre Bucuresti si Constanta. Asa s-a stabilit ruta. Cu toate ca Hayssam a folosit mai multe cartele, acesta se pare ca nu a fost scapat de urmaritori. Nu doar monito­rizarea convorbirilor este proba in dosar. Intrebarea cea mai justificata este de ce a scapat Hayssam de sub supravegherea serviciilor secrete daca nu se dorea intr-adevar acest lucru. Operatiunea sirianului putea fi intrerupta in orice clipa. Se pare insa ca a existat un ordin superior pentru ca sirianul sa fie lasat sa fuga din Romania.   PROCURORII AU RAMAS CU BETISOARELE DE URECHI. Procurorii mai sustin ca autotrenul cu care s-a deplasat Hayssam spre Constanta a depasit pe parcursul drumului si viteza legala. Camionul a fost surprins de radar circuland cu o viteza de 118 km/h. Soferul a primit o amenda care, asa cum reiese din probele depuse la dosar, i-a fost expediata in localitatea Cosereni, din judetul Ialomita. Hayssam a intrat in port si a ajuns la bordul cargoului Iman T, care se pregatea de plecare. Au exis­tat mai multe ipoteze care au circulat. Ba ca sirianul a fost ascuns in marfa, ba ca s-a aflat in infirmeria vaporului. Certitudinea este ca Hayssam a parasit Constanta la bordul cargoului Iman T. El a ajuns la Alexandria in Egipt si de aici la Tartous, in Siria. La sosire inapoi in Portul Constanta, la bordul navei a avut loc o descindere a procurorilor, care au strans orice li s-a parut re­levant de la bord. Din infirmerie acestia au luat si cateva bete igie­nice de urechi. Hayssam se pare ca a folosit aceste bete. Au fost prelevate probe de pe acestea si s-a comparat ADN-ul. Acelasi lucru s-a facut si cu un bandaj ridicat tot din infirmeria vaporului. Toate aceste probe au condus la concluzia ca Hayssam a fugit cu cargoul Iman T. Cu toate acestea, totul pare in zadar. Timp de aproape un an, cat a durat ancheta, Mustafa Tartoussi a avut interdictie de a parasi Romania. La dosarul complicitatii au­toritatilor se adauga curiozitatea ca, la finele saptamanii trecute, ma­gistratii de la Curtea de Apel Constanta au dispus ridicarea inter­dictiei de a parasi tara pentru Tartoussi, decizie insusita si de ju­decatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie. In consecinta, sirianul cautat acum de procurori ar putea sa fi parasit definitiv Romania, ca si prietenul sau Omar Hayssam. Toti cei enumerati anterior vor fi trimisi in fata instantei, sub acuzatia de complicitate la infractiunea de terorism si inlesnirea fugii unui suspect de terorism. La ce folos insa? Atat actiunea serviciilor, cat si cea a procurorilor si judecatorilor sunt tardive. Efectul este zero, pentru ca inculpatii sunt liberi tocmai gratie autoritatilor romane, care s-au concurat in a le asigura sirienilor un cadru cat mai prielnic pentru a pa­rasi Romania. Hayssam e liber prin Siria. De acolo a intrat in direct si la Antena 3. Daca serviciile secrete, care i-au monitorizat traseul lui Hayssam si care au furnizat aceste probe procurorilor, au stiut tot timpul unde este sirianul, de ce nu au atentionat Politia de Frontiera? Aceasta ar fi putut sa intervina pentru prinderea fugarului chiar la bordul navei Iman T, unde s-a efectuat un control. Avocatul Ionel Hasoti sustine ca Tartoussi, clientul sau, nu a parasit Romania. De altfel, armatorul sirian ar fi fost vazut zilele trecute prin Constanta. Nimic nu-l poate impie­dica insa sa plece cand vrea.  Iute de picior Procurorii mai sustin ca autotrenul cu care s-a deplasat Hayssam spre Constanta a depasit pe parcursul drumului si viteza legala. Camionul a fost surprins de radar circuland cu o viteza de 118 km/h. Soferul a primit o amenda care, asa cum reiese din probele depuse la dosar, i-a fost expediata in localitatea Cosereni, din judetul Ialomita.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.