Mii de copaci de pe zeci de hectare din zona limitrofa Rezervatiei Naturale Dealul Repedea Iasi au fost doborati, plamanul verde al orasului, important punct istoric al Romaniei, este distrus sub ochii nepasatori ai autoritatilor locale. Iuresul a inceput anul trecut, dar a continuat cu zel in 2007. O data cu apropierea sezonului rece, "satra" carutelor s-a imbogatit si s-a pus grabnic in miscare. Hotii sunt tarani din localitatile din apropiere, multi dintre ei cunoscuti ai proprietarilor terenurilor "barbierite" pana la sange.


GRESELI. Zecile de improprietariti abuziv din zona unde un functionar ANL, un fost sef al Directiilor vamilor (Mihai Panzariu) si alti "prieteni" ai mafiei locale fac, desfac, impart si interpreteaza legile silvice dupa bunul lor plac. Primarul comunei Barnova, Consiliul Judetean Iasi si Asociatia ecologica Turistor, ultima avand sub tutela rezervatia naturala, ridica din umeri si fac prea putin pentru a opri macelul in acest loc unic din tara.


Unul dintre comisarii Garzii Nationale de Mediu, Catalin Tufescu, este de parere ca abia un copac din cinci de pe cele 38,5 ha ale padurii-tampon ce inconjoara rezervatia a mai ramas in picioare de la pornirea campaniei de defrisare. "Defrisarile masive au inceput o data cu aplicarea Legii 18. Au venit si au luat pamant aici persoane din toate colturile tarii. Asa ca toata padurea limitrofa Dealului Repedea este proprietate particulara. Pentru ca zona este valoroasa, s-au facut taieri masive. Proprietarilor nu le-a pasat ca cineva le pune la pamant padurea, ba chiar s-au bucurat, pentru ca puteau apoi sa construiasca. Prin lege, proprietarii sunt obligati sa asigure paza padurii, incheind contracte cu ocoalele silvice, dar acest lucru nu se intampla. Cele 38,5 ha de rezervatie din zona tampon, care fac parte din Padurea Barnova, ce totalizeaza peste 15.000 ha, sunt deja in posesia a zeci de proprietari. O parte apartine locuitorilor din comuna cu acelasi nume - Barnova, iar padurea este in atentia a doua ocoale silvice: Ciurea si Dobrovat, dar si a ITRSV Suceava, care are la Iasi doar trei oameni.


Teoretic, taierile ilegale pot fi anuntate de oricine: simpli cetateni, padurari, politisti, autoritati locale, insa in majoritatea cazurilor nimeni nu face nimic. Si asta pentru ca unii sunt beneficiari ai lemnului furat sau ai terenurilor despadurite, iar ceilalti asteapta ca altii sa faca ceva. "Avem dosare trimise la Parchet, 32 in acest an, si cam 50 in 2006, pentru taieri de peste 5 mc. Amenzi sunt mai multe, dar acestea nu se platesc, intrucat se depun contestatii", spune inginerul Florin Vatui, reprezentant al ITRSV Suceava.