Jurnalul National si-a propus sa semnaleze infractiunile ecologice si abuzurile asupra mediului inconjurator. In Bucuresti, spatiul verde are o singura calitate - aduce bani peste noapte. Astfel, orice metru patrat este vanat si transformat in blocuri rezidentiale, cladiri de birouri, parcari.

In pagina SOS Spatiul verde au fost semnalate cazuri in care, prin diverse modalitati, zonele verzi au cazut victime ale baietilor destepti din imobiliare. Vanatoarea zonelor verzi pare a fi departe de final. Adoptarea ordonantei de urgenta prin care este interzisa modificarea statutului spatiilor verzi si transformarea lor in zone construibile nu pare sa aduca rezultate imediate si vizibile.a a

Noi ne-am propus sa imaginam, cel putin pentru o zi, un Bucuresti verde. O capitala cu zone verzi, unde noxele milioanelor de masini sa fie atenuate. O capitala in care nu mai dispar parcuri, ci se fac unele noi. Un loc in care copacii sa nu mai reprezinte doar o moneda ieftina de schimb pentru beton. Un oras care sa fie protejat de o padure periurbana. La nivelul Capitalei, conceptul de padure periurbana este oarecum strain si suna cel putin pretentios. In realitate, aceasta padure nu este insa altceva decat perdeaua de verdeata care ar trebui sa imbratiseze orice oras. In jurul Bucurestiului exista cateva palcuri de padure ce deseneaza in termeni timizi o oarecare perdea verde. Aceasta este imaginata in linii mari de padurile Cernica, Branesti, Baneasa si Sabareni.

Citeste si:

FÃ...RÃ... BETON. Conceputul de oras verde, strain oarecum de Romania, nu este insa o noutate pentru tarile Uniunii Europene sau Statelor Unite ale Americii. "Un oras verde trebuie sa aiba un raport intre verdeata si beton de peste 3. Numai prin respectarea acestui raport natura ne va lua sub echilibrul ei. Vegetatia asta are un rol deosebit. Pentru perioada verii, ea confera umiditate. Frunza reflecta pana la 40% din lumina solara. Apoi, daca vegetatia este bogata, temperatura din timpul verii scade cu pana la patru grade, ceea ce ne asigura confort si un consum ceva mai mic de energie pentru perioadele toride, in care aparatele de aer conditionat functioneaza fara oprire. Copacii au un rol deosebit, reducand viteza vantului cu 30%. Frunzele retin praful si mai au un rol deosebit in izolarea fonica", a explicat pentru Jurnalul National Manea Gheorghe, presedintele ONG-ului ARMEDD. De altfel, inginerul a vorbit si despre necesitatea crearii unor axe verzi ale orasului. "Pentru Bucuresti, aceasta axa ar putea sa fie reprezentata, de exemplu, de lacuri. Una dintre axe ar putea fi marcata de lacurile: Mogosoaia, Cernica si Pasarea. Bineinteles ca ele trebuie legate intre ele si transformate in zone de agrement. Apoi, Lacul Morii, Dambovita, Lacul Vacaresti. In privinta Lacului Vacaresti exista insa o problema. Am inteles ca vor sa foloseasca terenul pentru un hipodrom sau un cartier rezidential. Ar fi o pierdere, pentru ca in acea zona nu prea exista alte locuri de agrement", a precizat Gheorghe Manea. a

REGULILE ALTORA. In Statele Unite ale Americii padurea periurbana este protejata, iar pentru fiecare copac taiat sunt plantanti alti trei. De altfel, la un oras de un milion de locuitori, americanii se straduiesc sa aiba o padure in jurul localitatii de trei milioane de copaci. Asta pentru ca trei pomi consuma dioxidul de carbon ce "ii revine" unui om. "Elvetienii se straduiesc sa isi planteze copacii in soluri artificiale, date fiind conditiile reliefului. Astfel, costul intretinerii unui singur copac este de 500 de dolari. Cu toate acestea, ei sunt mari iubitori de mediu si tin foarte mult ca tara lor sa arate bine si acest lucru se reflecta in potentialul turistic pe care il ofera Elvetia", a precizat Manea Gheorghe.