Romania, privita in oglinzi venetiene

Solutie - Institutul Cultural de la Venetia: "vindecarea prin cultura"
Institutul Roman de Cultura si Cercetare Umanistica, infiintat in 1930 de istoricul Nicolae Iorga, e cunoscut de venetieni drept "Casa Romena". O casa, da, dar intr-un palat din secolul al XVI-lea, pentru ca institutul este adapostit in Palatul Correr din Piata Santa Fosca, spatiu cumparat de statul roman interbelic prin donatii particulare si ramas, pana azi, unica proprietate cu aceasta destinatie din Venetia. Intentia lui Iorga era de a forma cunoscatori ai artei italiene care sa dea valoare culturii romanesti "acasa si in lume".  "Activitatea stiintifica a Institutului, azi, cuprinde doua mari dimensiuni" - ne-a declarat directorul ad-interim, dr Monica Joita. "E vorba, in primul rand, de pastrarea dimensiunii academice, inaugurate de Iorga, iar aceasta se reflecta  in gazduirea si indrumarea bursierilor «Nicolae Iorga», in cele doua publicatii, «Anuarul» si «Caietele Casei Romane din Venetia». Dimensiunea culturala e concretizata in organizarea de manifestari specifice, conferinte, concerte, expozitii, mese rotunde. Programul din acest an a fost concentrat pe un ciclu de conferinte - numit «Venetia si Italia. Venetia - o punte intre Italia si Orientul Europei», la care au fost invitate personalitati ale spatiului academic italian, ca si pe participarea romaneasca la Bienala de Arta de la Venetia."   Cum ne integram? Din pacate, Romania nu e perceputa cum se cuvine in Italia, mai ales raportat la marile sale valori culturale. Monica Joita a monitorizat presa aparuta in Italia dupa 1 ianuarie 2007, in incercarea de a inregistra ecourile integrarii Romaniei in UE. "Ecourile au fost dezamagitoare. Accentul a fost pus pe o problematica sociala acuta: integrarea emigrantilor romani, deveniti concitadini ai italienilor. Referirile la cultura noului membru al UE aproape ca au lipsit. Singura referinta, in La Reppublica, a fost legata de «latinitatea noastra comuna»... si era data o poza a lui Decebal. In rest, ma tem ca publicul italian nu cunoaste foarte mult despre acest spatiu." Este clar ca nu putem cere intelegere in probleme de imigratie italienilor simpli, care vad Romania doar prin spectacolul tiganilor de la periferia marilor orase din peninsula. De aceea, rolul institutelor culturale romane din Italia ar fi de a patrunde in spatiul cultural italian - in cel elitist, dar si in cel al maselor - printr-o ofensiva a valorilor culturale romanesti. "Una din cauzele proastei perceptii a Romaniei, ne spune dr Monica Joita, a fost faptul ca in Italia, ca si in alte tari ale UE, s-au inregistrat mari framantari in plan social si cultural. Formarea unui spatiu social, cultural si geopolitic european este deci in plina miscare, si noi, ca nou-membru al UE, trebuie sa ne adaptam inclusiv la aceste transformari aflate in curs."  Diaspora de pe "terra ferma". O realitate: in Venetia istorica, lagunara, nu gasim o diaspora romaneasca propriu-zisa. O atare grupare se afla insa pe "terra ferma", in orasele industriale din jurul Venetiei. "O data cu integrarea Romaniei in UE, atentia Institutului a fost mai mult indreptata asupra acestui public-tinta, cu caracter special", precizeaza dr Monica Joita. "Deocamdata, relatiile noastre au inceput cu parohiile romanesti de pe «terra ferma». Preotii s-au dovedit deosebit de receptivi si puterea lor de convingere in randul romanilor e deosebit de mare. Vin incet-incet primii membri ai comunitatii romanesti din jur, si acestia nu sunt doar romani din Romania. Dar si basarabeni din Republica Moldova..." Inceputul a fost facut la Venetia. Cu siguranta ca acest lucru nu va aduce rezolvarea marilor probleme ale comunitatii romanesti din Italia. Dar tara trebuie sa faca dovada ca-i pasa de cetatenii ei, chiar si atunci cand acestora nu le (mai) pasa.   tudor.cires@jurnalul.ro   Romania, invitat de onoare la Carnaval "Casa Romena" este o prezenta activa la Venetia. La 21 noiembrie a avut loc vernisajul expozitiei "Sibiul in gravurile lui Hans Hermann" (cu concursul Muzeului de Arta din Brasov). Tot miercuri, Irina Baldescu, fost bursier "Vasile Parvan" al statului roman, a lansat volumul "Transilvania medievale. Le città fondate di Sibiu, Bistrita, Brasov, Cluj", tiparit la Editura Bonsignori din Roma. A doua zi, presedintele Asociatiei Romanistilor din Italia, profesorul Lorenzo Renzi (Universitatea din Padova), a sustinut o conferinta cu tema "Locul limbii romane intre limbile romanice". Si tot din Cetatea Dogilor ne mai vine o veste buna: prin intermediul Institutului de la Venetia, Primaria a acordat Romaniei statutul de invitat de onoare la editia din 2008 a Carnavalului.

---

Despre autor: