Existenta unei crize pe piata valutara nu poate fi negata, avand in vedere evolutia cursului din ultima perioada, iar miscarile violente de curs nu sunt de dorit, a declarat, sambata, guvernatorului BNR, Mugur Isarescu. Conform lui Isarescu, Valoarea totala a "banilor fierbinti" (hot money) jucati in economia romaneasca de investitorii straini de portofoliu nu a depasit in niciun moment 3 miliarde de euro, dar este dificil de evaluat cu exactitate.  CRIZA. El a adaugat ca scaderile accentuate, urmate de cresteri puternice de curs sunt specifice turbulentelor pe pietele financiare ''Nu pot sa neg (exitenta unei crize pe piata valutara - n.r.), cand au loc astfel de miscari de curs'', a declarat guvernatorul BNR, la Realitatea TV. De asemenea, Isarescu a aratat ca rata de schimb este o variabila importanta in toate economiile, iar pentru ''o economie mica si deschisa'' ca a Romaniei miscarile de curs nu fac bine. ''Desi tintim inflatia, nu suntem confortabili cu variatii mari de curs'', a spus Isarescu. Leul s-a depreciat rapid in ultima perioada, iar BNR a anuntat vineri un curs de referinta de 3,6221 lei/euro, reprezentand cel mai inalt nivel din ultimele 19 luni si o crestere de 16,4% fata de minimul acestui an, de 3,1112 lei, inregistrat la 2 iulie. Un nivel mai ridicat al cotatiei leu/euro decat cel de vineri a fost publicat la 25 ianuarie 2006, cand rata a fost de 3,6242 lei/euro. La finalul sedintei interbancare de vineri, rata de schimb a coborat la 3,6140 lei/euro, dupa ce pe parcursul zilei au existat speculatii ale dealerilor privind interventia BNR in piata. PLASAMENTE FIERBINTI. Valoarea totala a "banilor fierbinti" (hot money) jucati in economia romaneasca de investitorii straini de portofoliu nu a depasit in niciun moment 3 miliarde de euro, dar este dificil de evaluat cu exactitate, a spus guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. "Cu toate dificultatile in a evalua in ceea ce inseamna "hot money", spunem ca nu au fost foarte multi. Aprecierea noastra este ca, in momentul de varf, nu au depasit trei miliarde de euro", a declarat Isarescu. Evaluarea guvernatorului se apropie de cea a viceguvernatorului Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Cristian Popa, care declarase, la inceputul lunii mai, ca valoarea capitalurilor "cu potential speculativ" ale nerezidentilor care se afla in depozite la vedere in banci din Romania insuma, la acea data, aproximativ 2,5 miliarde euro. Isarescu a tinut, insa, sa mentioneze ca este dificil de facut o separatie stricta intre "banii firbinti", plasati pe termen scurt, si investitiile pe termen mai lung, care sunt un semnal al increderii investitorilor straini in potentialul pietei romanesti si in stabilitatea ei. "Eu am dat exemplul clasic, cu un investitor care a vrut sa construiasca acum patru ani - si a si construit - un centru comercial. S-a uitat la dobanzi, avea disponibilitati, si a venit cu zece luni inainte si i-a transformat in lei: a avut incredere atunci in leu. Au fost printre primii "hot money" - primele capitaluri pe termen scurt - care au aparut in Romania", a amintit guvernatorul. Isarescu a adaugat ca banii au fost plasati in banci romanesti care au adus un castig bun, pe termen scurt, pentru ca apoi sa fie investiti intr-un complex comercial - pe termen lung. FLUCTUATII. Guvernatorul a explicat ca suma nu este foarte mare, insa in contextul lipsei de adancime a pietelor financiare din Romania, acesti bani pot avea o influenta semnificativa si crea dificultati in situatiile in care au loc iesiri bruste de pe piata romaneasca. "Pietele noastre nu au fost suficent de adanci si atunci sume care pareau asa, mizilic, pentru investitori din Londra, de exemplu, au avut darul sa creeze relative mari - sau potential mari - fluctuatii de curs. Aceasta a fost problema noastra si inca mai este in mare masura", a explicat Isarescu. De altfel, miscarile jucatorilor straini pe piata romanesca au influentat toate pietele financiare, experienta oarecum "inevitabila", potrivit guvernatorului, in conditiile evolutiei spre maturizare a economiei romanesti, care se afla, in prezent, intr-un stadiu de "adolescenta" sau de "tinerete". "Pietele noastre interne financiare - valutara, monetara, chiar Bursa de Valori, piata de capital - sunt inca piete neadanci, nu au capatat un volum foarte mare, nu erau mature. Si atunci, cu volume relativ mici pentru investitorii straini, dar mari pentru noi, variatiile de pret, de curs, sunt mult mai mari", a aratat Isarescu. Exista insa si o "jumatate plina a paharului", potrivit guvernatorului BNR, iar aceasta consta tocmai in inceputul "adancirii" pietelor romanesti. "Uitati-va ce s-a intamplat in Romania: in anul 2000, intermedierea financiara era 9% din produsul intern brut (PIB) - si asta la un PIB mic, nu stiu daca aveam 35 miliarde euro tot produsul intern brut. Si toata intermedierea financiara, deci creditul neguvernamental, era de 9% din acea suma mica. Anul acesta probabil ca o sa ajungem la 37% (din PIB n.r.) - deja am intrat intr-o alta categorie. Asta inseamna o adancire de piata", a spus Isarescu. Astfel, sumele care vor putea sa perturbe pietele din Romania "vor trebui sa fie mult mai mari", a adaugat el. Or, in conditiile largirii dimensiunii pietei financiare romanesti, riscurile cresc, iar banca centrala, ca autoritate de supraveghere, trebuie sa adopte masuri mai sofisticate de control. "Stiti cum este? Exact ca intr-o societate unde spui: "domnule, sunt mai multe masini, exista risc mai mare de accidente". Si atunci trebuie sa te ocupi de asta: sa introduci reguli de prudenta, de circulatie, sa construiesti autostrazi. Aici suntem noi acum, in Romania", a explicat Isarescu. "Rolul Bancii Centrale este, inclusiv cand apare riscul sa devina total nepopulara - cum a fost in cazul restrictiilor si a regulilor prudentiale pe care le-am introdus - sa introduca aceste reguli si sa fie extrem de vigilenta, pentru ca nicaieri mai mult decat in zona financiar-bancara nu apare iluzia. Iluzia de bine, de exuberanta. Si trebuie sa fie cineva care, din cand in cand, sa mai dea cu putina apa rece", a adaugat guvernatorul. La finalul lunii septembrie, valoarea creditelor acordate populatiei si firmelor romanesti - asa numitul credit neguvernamental - era de 129,06 miliarde lei (38,46 miliarde euro), potrivit datelor publicate de banca centrala, iar PIB-ul Romaniei este estimat pentru acest an la circa 118 miliarde euro de catre Comisia Nationala de Prognoza, fata de 97 miliarde euro in 2006.