Instantei i s-a cerut sa anuleze certificatul de mostenitor "pentru frauda la lege si declaratie in fals"
Timp de un an, au fost procese la trei instanteRevendicarile sunt la moda in Romania secolului XXI. Din ce in ce mai atrasi de posibilele bunuri pe care le pot obtine in instanta, pe baza unor documente mai mult sau mai putin legale, potentialii mostenitori bat drumul Bucurestiului de oriunde in lume s-ar afla. Este si cazul urmasilor celor carora le-a apartinut Casa Lido, care au ajuns sa se certe intre ei, reprosandu-si unul altuia incalcarea flagranta a legii.
Simtindu-se exclusi de la masa succesorala, unii dintre mostenitori - familia Ghika - s-au adresat instantei de judecata cerand anularea certificatului de mostenitor obtinut de Ioana Angelescu si "stabilirea tuturor drepturilor conform legii, in baza dispozitiilor art. 88 din Legea 36/1995".
De asemenea, s-a cerut instantei "sa aduca la masa succesorala toate bunurile dobandite, fara stiinta noastra (familia Ghika - n.n.), in baza certificatului de mostenitor obtinut in mod fraudulos".
"Prin certificatul de mostenitor nr. 70/3.05.1999 s-au incalcat drepturile noastre de mostenitori ai Ioanei Ghika si ai Elenei Valimarescu la mostenirea lui Constantin Angelescu, decedat la data de 14.08.1948.
Drepturile autoarelor noastre au fost stabilite in baza incheierii Judecatoriei Ocol III Urban Bucuresti din data de 20.09.1948.
In mod voit am fost inlaturati de la succesiunea defunctului Angelescu Constantin prin eliberarea certificatului de mostenitor 70/3.05.1999, declarandu-se de catre solicitantii intocmirii certificatului de mostenitor faptul ca Ioana Ghika si Elena Valimarescu nu au alti succesori", se arata in adresa trimisa presedintelui de instanta.Cerere intemeiataLa data de 22 septembrie 2006, familia Ghika, respectiv ┼×tefan, Alexandru si Catherine Madeleine Ghika Budesti, au solicitat Judecatoriei Sectorului 1 sa "anuleze certificatul de calitate de mostenitor nr. 70/1999, pentru frauda la lege si declaratia in fals data de Ioana Angelescu, certificat prin care familia Ghika a fost exclusa de la mostenirea defunctului Constantin Angelescu".
In sprijinul actiunii lor, mostenitorii exclusi au invocat faptul ca Ioana Angelescu a declarat in fals si cu vadita intentie, in fata notarului Maria Manole, de la Biroul Notarial "Legitimus" Bucuresti, ca in afara acesteia si a Norei Geta Angelescu "nu mai sunt persoane cu vocatie succesorala" la mostenirea defunctului Constantin Angelescu.
Judecatoria Sectorului 1 a respins cererea formulata de familia Ghika ca inadmisibila, dar acestia au facut apel, care s-a judecat la Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a Civila.
Aceasta din urma instanta a admis insa apelul, considerand ca solicitarea familiei Ghika trebuie sa se judece, iar instanta sa analizeze conditiile in care a fost eliberat certificatul si eventualitatea ca Ioana Angelescu sa fi dat declaratii false.
Lucrurile nu s-au oprit aici. Ceilalti mostenitori - familia Angelescu - nu s-au lasat mai prejos si au formulat si ei recurs, sustinand legalitatea documentului.
Procesul a durat din 22 septembrie 2006 pana vineri, 16 noiembrie 2007, cand instanta de recurs a dat acelasi verdict ca Tribunalul Bucuresti: cererea formulata de familia Ghika este intemeiata si se impune verificarea imprejurarilor in care s-a eliberat certificatul de mostenitor si veridicitatea acestuia.Documentele ar trebui verificate rigurosCertificatul atacat in Justitie de familia Ghika a fost eliberat in anul 1999 si a fost folosit de Ioana si Nora Geta Angelescu in procesul de retrocedare a Complexului Hotelier Lido, proces purtat cu proprietarul actual, SC CHIR SA.
Instanta de judecata si organele de cercetare penala vor trebui sa verifice si eventual sa sanctioneze fapta savarsita de Ioana Angelescu, respectiv fals in declaratii, cu atat mai mult cu cat contestatia in anulare depusa de societatile in patrimoniul carora se afla Hotelul Lido nu a fost inca solutionata, iar documentul cu pricina ar putea sta la baza unei eventuale retrocedari...
Procedurile de verificare riguroasa a documentelor, mai ales ale celor in baza carora se deschid procesele de revendicare a unor terenuri sau imobile, ar trebui extinse, avand in vedere amploarea acestui fenomen in ultimul timp.Falsul in declaratiiPotrivit art. 292 din Codul Penal, "declararea necorespunzatoare adevarului, facuta unui organ sau institutii de stat ori unei alte unitati dintre cele la care se refera art. 145, in vederea producerii unei consecinte juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci cand, potrivit legii ori imprejurarilor, declaratia facuta serveste pentru producerea acelei consecinte, se pedepseste cu inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda".