Ghidul alegatorului

Cetatenii romani se vor putea prezenta duminica la urne atat pentru a-si alege reprezentantii la Parlamentul European, cat si pentru a-si exprima optiunea privind votul uninominal la referendumul convocat de presedintele Traian Basescu.
Alegatorii care vor dori sa voteze in ambele cazuri, vor putea face acest lucru in aceeasi cladire, insa vor fi nevoiti sa treaca pe la doua comisii, vor primi doua buletine de vot si vor introduce buletinele in doua urne distincte. Sectiile de votare vor fi deschise intre ora 7:00 si 21:00, accesul fiind posibil numai pe baza buletinului sau cartii de identitate.
Euroalegerile
In cazul euroalegerilor, cei 35 de reprezentanti ai Romaniei in Legislativul European vor fi alesi de pe liste propuse de partide, potrivit principului reprezentarii proportionale, fiecare alegator putand opta pentru o lista a unei formatiuni, sau pentru singurul candidat independent la acest scrutin, Laszlo Tokes. Partidele ai caror candidati se regasesc pe buletinele de vot sunt: cinci parlamentare - PSD, PNL, PRM, PD si PC - sase neparlamentare - PNTCD, PIN, PNG-CD, Partidul Verde, Partidul Alianta Socialista si PLD -, doua organizatii ale minoritatilor nationale, UDMR, respectiv Partida Romilor "Pro Europa" si candidatul independent Ladislau Tokes. Votul va fi exercitat prin aplicarea stampilei "VOTAT" in interiorul dreptunghiului in care se afla lista de candidati a unui partid. In ziua votului exista anumite restrictii reglementate prin lege. Persoanele care ofera bunuri sau bani alegatorilor risca sa primeasca pana la cinci ani de inchisoare. Pedeapsa se aplica si in cazul celor care vor vota de mai multe ori sau merg la scrutin fara a avea drept de vot. Tiparirea si utilizarea de buletine de vot false, introducerea in urna a unui numar suplimentar de buletine decat cele votate de alegatori sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale se pedepsesc cu inchisoare de la doi la sapte ani.
Referendumul
In privinta referendumului, alegatorii vor putea raspunde cu "DA" sau "NU" la intrebarea: "Sunteti de acord ca, incepand cu primele alegeri care vor fi organizate pentru Parlamentul Romaniei, toti deputatii si senatorii sa fie alesi in circumscriptii uninominale, pe baza unui scrutin majoritar in doua tururi?". Sistemul de vot care face obiectul consultarii populare este similar alegerii primarilor. Pentru ca referendumul sa fie validat, este necesar ca aproximativ 9.150.000 de cetateni cu drept de vot sa se prezinte la urne, reprezentand jumatate plus unu din numarul persoanelor inscrise pe listele electorale. Pentru ca sustinerea populara fata de acest tip de scrutin sa fie validata de Curtea Constitutionala, este necesar ca peste 4,5 milioane de romani cu drept de vot sa raspunda favorabil la intrebare. (Raluca PAPADOPOL)
Varianta Guvernului
Modelul electoral asumat de Guvern, avand la baza proiectul Asociatiei Pro Democratia, presupune un sistem uninominal cu compensare, in care jumatate din mandate sunt acordate direct castigatorilor in colegiile electorale, iar cealalta jumatate se distribuie in functie de numarul de voturi obtinut de partide.
Trebuie mentionat ca si in acest caz alegatorul va vota "omul, nu lista", insa atribuirea mandatelor de parlamentar se face in mod diferit fata de uninominalul "pur". Astfel, jumatate din totalul mandatelor se distribuie automat candidatilor care aduna cel mai mare numar de voturi in colegiul electoral in care candideaza. Celelalte mandate se vor repartiza la nivelul circumscriptiei electorale astfel: intai se stabilesc cate mandate se cuvin fiecarui partid, proportional cu voturile inregistrate la nivel de circumscriptie electorala de partidul sau alianta electorala respectiva. Din acest numar se scad mandatele deja castigate de candidatii partidului in colegiile uninominale. Diferenta de mandate este atribuita candidatilor partidului care a primit cel mai mare procent de voturi in colegiul in care au candidat, dar care nu au castigat alegerile. Altfel spus, in aceasta a doua faza, vor primi mandate candidatii clasati pe locurile doi sau trei.
Avantajul acestui sistem este ca voturile alegatorilor care nu au sustinut candidatul cel mai puternic nu se pierd, regasindu-se la redistribuire. In acest fel si partidele mai mici au sanse sa intre in Parlament. In cazul in care unui partid i se cuvin mai mult de 50% din mandate, i se distribuie locuri de pe o lista speciala. De aici vine si una din principalele critici ale sistemului, formulata de presedinte intr-o sesizare la Curtea Constitutionala. Basescu sustine ca redistribuirea mandatelor de pe o lista care nu a fost votata in mod direct de cetateni este un procedeu neconstitutional. Alte dezavantaje semnalate de analisti se refera la mentinerea controlului partidelor asupra candidatilor si la faptul ca sistemul emana trei tipuri de alesi din punct de vedere al legitimitatii. (O.B.)
Sistemul presedintelui
Varianta uninominalului majoritar propus de presedinte la referendum este cel practicat, in prezent, la alegerea primarilor.
Conform acestui sistem, candidatul care obtine in colegiul in care candideaza jumatate plus unu dintre voturile valabil exprimate devine automat parlamentar. In cazul in care nici unul dintre candidati nu cumuleaza 50% plus unu din voturi, primii doi clasati, in ordinea voturilor primite, vor participa la un al doilea tur de scrutin. Va fi declarat ales candidatul care va intruni cel mai mare numar de voturi. In acest sistem, voturile exprimate in al doilea tur pentru candidatul care nu a obtinut mandat nu se redistribuie. Conform presedintelui Basescu, una dintre consecintele aplicarii votului uninominal majoritar in doua tururi de scrutin ar fi reducerea cu 30% a numarului de parlamentari, astfel incat Romania sa aiba 120 de senatori si 240 de deputati. Sistemul se regaseste in prezent intr-un proiect legislativ al PSD.
Unul dintre avantajele uninominalului in doua tururi este strangerea relatiei dintre alegator si ales. Sustinatorii acestui sistem apreciaza ca parlamentarul trimis in Legislativ in acest mod, nu la adapostul listei de partid, va fi mai responsabil fata de cei care l-au votat. De cealalta parte, criticii uninominalului "pur" arata ca nu exista nici o garantie de crestere a calitatii clasei politice. In schimb, spun acestia, sistemul ar duce la disparitia partidelor mici, iar o mare parte din voturi nu ar avea reprezentare. (O.B.)
Ultimul sondaj
PRM, PC, UDMR si PIN se situeaza sub pragul electoral, conform unui sondaj CSOP-TNS, realizat la comanda Realitatea TV si prezentat ieri de acest post de televiziune. Conform rezultatelor sondajului, cursa euroalegerilor ar fi castigata de PD, urmat de PSD, PNL, PNG si PLD (vezi grafic). Cercetarea CSOP-TNS estimeaza o prezenta la referendumul pentru introducerea votului uninominal de 40,3%, optiunile in favoarea sistemului propus de presedinte fiind preponderente (80,3%). In privinta prezentei la votul pentru candidatii la Parlamentul European, aceasta este estimata la 44,3%. Sondajul CSOP-TNS a fost realizat in perioada 17-19 noiembrie, pe un esantion de 943 de persoane, iar marja de eroare este de plus/minus 3,1%. (A.H.)
Estimarile, la ora 21 fix
Estimarile privind rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European, precum si estimarile privind votul pentru referendum vor fi anuntate, duminica, de corespondentii Realitatea TV, prin intermediul exit poll-ului efectuat de CSOP TNS fix la ora 21.00. Sondajul va permite, de asemenea, evaluari calitative din doua in doua ore cu privire la participarea la vot. Postul de televiziune citat va transmite in direct, tot duminica, dupa ora 21.00, primele declaratii ale liderilor partidelor care isi vor trimite reprezentantii la PE. Cei care au castigat si cei care au pierdut vor fi la Realitatea TV. Pe baza aceluiasi exit poll comandat de postul amintit, romanii vor afla cati reprezentanti va avea fiecare partid si daca referendumul a fost validat. Corespondentii vor transmite din Spania si Italia ultimele date despre romanii si interesul lor pentru vot, informeaza Realitatea TV, intr-un comunicat. (O.B.)
"Un truc jenant"
Traian Basescu a acuzat Guvernul ca a urmarit in mod deliberat introducerea unor prevederi neconstitutionale in proiectul de lege pentru votul uninominalului, proiect pentru care Tariceanu si-a asumat raspunderea in Parlament. Seful statului s-a referit la existenta listelor nationale suplimentare afisate in sectiile de votare care, a apreciat Basescu, sunt neconstitutionale. "Nu poti vota oameni care sunt scrisi pe pereti. E o capcana, pentru ca se urmarea ca cineva sa conteste legea si, astfel, sa se amane introducerea votului uninominal pana dupa 2008", a declarat presedintele intr-o interventie la postul public de radio. Desi acuza capcana intinsa de Tariceanu, Basescu s-a conformat presupusei intentii a acestuia si a cerut miercuri un aviz Curtii Constitutionale in privinta existentei listelor suplimentare. "E un truc jenant pentru cei care au vrut sa-l faca romanilor", a adaugat Basescu fiind convins ca va avea castig de cauza la Curte. (A.I.)
Atributiile eurodeputatului
Europarlamentarii elaboreaza legislatie cu impact direct asupra vietii cotidiene a cetatenilor: legislatia privind protectia mediului, drepturile consumatorilor, egalitatea sanselor, transportul, libera circulatie a lucratorilor, capitalurilor, marfurilor si serviciilor. Parlamentul European si Consiliul European au competente comune in privinta bugetului anual al UE. Un europarlamentar participa o saptamana pe luna la sesiunile plenare ale Parlamentului din Strasbourg, iar restul de trei saptamani participa la activitatile comitetelor, grupurilor si reuniunilor plenare ale PE din Bruxelles. Principala activitate a unui eurodeputat este cea de a intocmi, in cadrul unei comisii parlamentare, un raport privind o propunere de "text legislativ" prezentata de catre Comisia Europeana, singura institutie care are drept de initiativa legislativa. Comisia parlamentara voteaza acest raport si, eventual, il modifica. Parlamentul isi exprima pozitia prin revizuirea si adoptarea in sedinta plenara a textului. Acest proces se repeta o data sau de mai multe ori, in functie de tipul de procedura si de ajungerea sau nu la un acord cu Consiliul. In ceea ce priveste adoptarea actelor legislative, se face distinctie intre procedura legislativa obisnuita (codecizia), care plaseaza Parlamentul pe picior de egalitate cu Consiliul, si procedurile legislative speciale, care se aplica doar in cazuri specifice in care Parlamentul are doar rol consultativ. (D.E.)

---

Despre autor: