Dragus - satul care a nascut o biblioteca

Cercetarea sociologica romaneasca isi are radacinile la Dragus, un sat din Tara Fagarasului. Ne-am ratacit printre draguseni intr-una din zilele acestei toamne si astfel am asistat la un moment unic in istoria satului romanesc. Vizionand cele trei filme documentare despre asezarea lor, facute la interval de o generatie, locuitorilor din Dragus li se derulau in fata ochilor nu doar fragmente din propia viata, ci si imprevizibila istorie a satului pe parcursul a sapte decenii.


Pe drumul national Brasov - Sibiu, intre orasele Fagaras si Victoria, turistul curios sau romanul posesor de autoturism ar putea poposi cateva ceasuri in Dragus. Numai vreo 250 de kilometri despart Bucurestiul de localitatea amintita, insa nici un mijloc de transport in comun nu mai trece prin Dragus. Drumul de cosmar dintre Brasov si Sibiu, aflat "in curs de reabilitare", te face sa crezi c-ai parcurs pe putin dublul distantei adevarate.


"ACTOR" IN TREI FILME. Urma sa asistam la "Ziua Dragusului". Multe localitati din Romania organizeaza astfel de evenimente, dar te poti astepta la putine surprize: prezenti sau in absenta, "fiii satului" si "cetatenii de onoare" ai comunitatii sunt evocati in alese cuvinte, autoritatile inaugureaza oarece, taie o panglica si anunta cu mandrie locala demna de toata stima ca inca un an se adauga celor multi scursi de la prima atestare documentara. N-a fost asa la Dragus, unde organizatorii au legat evenimentul de intalnirea cu participantii la lucrarile Scolii Academice de Sociologie Rurala ce se desfasurau in acele zile la Bran.


De "ziua" satului s-au vizionat cele trei filme documentare despre Dragus, realizate la interval de 40 de ani unul de altul. Unii dintre draguseni s-au regasit pe ecran, in calitate de protagonisti-subiecti ai cercetarilor sociologice, in toate cele trei pelicule, cei mai multi insa le-au apucat doar pe ultimele doua. Amestecati discret printre spectatori, le puteam observa reactiile cand, in curgerea filmelor, pe ecran apareau personaje din sala, copii sau adolescenti in urma cu 40 de ani. Din documentare am vazut nu doar urmele lasate de timp pe chipul oamenilor alaturi de care s-a intamplat sa petrecem o dupa-amiaza, ci si transformarile succesive ale satului Dragus in mai putin de un veac. Pornind de la acest caz de exceptie, al unui sat romanesc care-si cunoaste trecutul nu doar din carti, ci si din mult mai expresivele imagini, se naste oarecum firesc intrebarea "De unde venim si, mai ales, incotro ne-ndreptam, romanii cu radacini in satul traditional?"


CEL MAI STUDIAT SAT. Comunitatea ascunde o unica aventura inceputa in vara lui 1929, cand la Dragus s-a desfasurat cea mai mare campanie monografica a Scolii Sociologice de la Bucuresti, intemeiata de Dimitrie Gusti. Fondatorul scolii romanesti de sociologie a deplasat atunci o echipa impresionanta, formata din peste 80 de specialisti, care au ramas in sat doua luni. Campania de la Dragus e insemnata nu numai in istoria monografiilor rurale romanesti, ci si in cea mondiala, ca o "experienta de laborator" cu prilejul careia s-au elaborat tehnici de cercetare deosebite.


Printre altele, echipa condusa de profesorul Gusti a ajuns la concluzia ca la inceputul secolului XX satenii de-aici traiau in limitele unei economii naturale foarte accentuate. Desi marea problema a satului consta in lipsa terenurilor agricole, era de-a dreptul o rusine ca cineva sa nu aiba in gospodaria lui tot ce trebuie vietii. Motiv pentru care, o lunga perioada, dragusenii au fost nevoiti sa treaca peste Olt si sa lucreze "la sas" (in comunitatile sasesti adica). Unii au emigrat in "regat", iar in preajma primului razboi mondial, multi au plecat in America. Cu banii castigati acolo si-au construit in satul natal case imitand modelul sasesc din asezarile vecine. De pe urma trecerii pe la Dragus a echipei lui Gusti au rezultat 12 carti referitoare la viata sociala a satului. Localitatea detine astfel recordul de a fi cel mai studiat sat din Romania tuturor timpurilor.


Tot atunci s-au realizat aici fotografii, dar si primul film documentar sociologic din lume, intitulat "Dragus - viata unui sat romanesc", gratie caruia satul traditional a ramas imortalizat pe pelicula. Filmarile s-au realizat cu aparatura rudimentara, imprumutata de la Oficiul cinematografic al armatei. Pelicula a fost prezentata ulterior in tara, dar si la Paris. Astfel, Dragusul devenea cunoscut ca sat reprezentativ al Romaniei.


IN ZORI MUNCITORI, SEARA TÅRANI. Dupa ce-au disparut formele rurale traditionale, maturate de tavalugul schimbarilor dupa model sovietic, in 1970 a fost realizat un al doilea film documentar, care surprindea destinele celor filmati in 1929 si "viata noua" a localitatii. Intr-adevar, se schimbasera multe. "Principala sursa de venit atunci, isi aminteste Vasile Pop, primarul localitatii, a fost salariul. Dragusul se pomeneste intre doua orase - vechiul Fagaras si nou-construitul Victoria, orasul fara biserici, fondat ca o «cetate a chimiei». Majoritatea dragusenilor lucrau acolo. In fiecare dimineata, din Dragus plecau cinci autobuze, trei la Fagaras si doua la Victoria." "Aceasta realitate a dus la aparitia a ceea ce numim «fenomenul dublului statut» - dragusenii fiind dimineata muncitori si seara tarani", explica sociologul Codrina Sandru, originara din Dragus.


AL TREILEA FILM. Dupa alti 40 de ani, in iarna lui 2006 o echipa de filmare a televiziunii publice a revenit la Dragus si a rezultat un al treilea film documentar, cu titlul "40*2", semnat de regizorul Titus Munteanu. Nu l-am putut urmari integral, din cauza unor amanunte tehnice. Dragusenii cu care am stat de vorba n-au fost prea elogiosi la adresa lui, considerand ca arata mai mult raul decat binele din viata lor.


Satul, care e personaj si tema in 12 carti de sociologie, traieste astazi dramele "tranzitiei". Ce va mai pierde din traditii si ce va achizitiona din inovatii? Va supravietui in viitor pe harta Romaniei? Va deveni un "azil in aer liber" pentru dragusenii reveniti la pensie din strainatate? La astfel de intrebari doar timpul ofera raspunsuri. Si, eventual, un al patrulea film, facut peste inca 40 de ani!

---

Despre autor: