Suporturi si continuturi culturale unice aflate in arhiva scrisa si sonora a Societatii Romane de Radio (SRR) se lupta cu degradarea fizica si cu inertia institutiilor abilitate sa le apere. Cat inca mai e timp, Fonoteca de Aur poate fi salvata si copiata in format digital. Discuri cu inregistrari de la Radio ce au scapat de a fi distruse si confiscate de comunisti odata cu sovietizarea Romaniei sunt in situatia incredibila de a crapa fizic in "societatea cunoasterii" daca nu sunt trecute cu grabire in documente electronice.
Fala artistica si culturala a interbelicului romanesc, de la Jean Moscopol, Zavaidoc, la conferintele radiofonice ale lui Nicolae Iorga, Constantin Brailoiu, Mircea Eliade, pare a fi sub pecetea socanta a pierzaniei. Nici inventarul arhivei, nici continutul ei, nu sunt in format electronic, in contradictie cu ceea ce afirma Legea patrimoniului in vigoare. Cel mai grav fapt e acela ca pana acum nici SRR, nici Ministerul Culturii si Cultelor nu au inregistrat aceste documente sonore si scrise unice in patrimoniul cultural national. Prezent la o conferinta de presa a profesionistilor din SRR ce au lansat un Apel pentru salvarea Fonotecii de Aur, ministrul Culturii si Cultelor, Adrian Iorgulescu, a facut ceea ce stie mai bine: promisiuni. Iorgulescu a afirmat ca sustine "Apelul pentru salvarea memoriei Radioului" si a promis ca va face demersuri pentru o Ordonanta de Urgenta a Guvernului, o Hotarare de Guvern sau pentru o Lege speciala prin care sa i se acorde arhivei SRR atentia juridica si financiara cuvenita. Dupa declaratia facuta pe 30 octombrie 2007 de Iorgulescu, nu s-a facut insa absolut nimic concret pentru arhiva SRR.
Benzi "coapte"
In acest moment, nu se stie cu precizie care este starea de conservare a arhivei scrise si sonore din SRR si nici cat din acest patrimoniu necesita operatii de restaurare si reconditionare. Degradarea inevitabila in timp a suporturilor va face, in lipsa unor copii electronice, sa nu mai avem acces la documente sonore de o valoare inestimabila. Integrala Caragiale din 1951, printre care memorabilul "D'ale carnavalului", in regia lui Sica Alexandrescu, avandu-i in distributie pe Niki Atanasiu, Grigore Vasiliu Birlic, Radu Beligan, Carmen Stanescu, Cella Dima, Marcel Anghelescu si Horia Serbanescu, este pe o "banda coapta" care risca sa se rupa la o urmatoare difuzare. "Vom ajunge ca peste 5-7 ani sa nu mai avem posibilitatea tehnica de a citi aceste documente de arhiva pentru ca in acest moment nu se mai fabrica echipamente analogice de citire profesionista (magnetofoane, pick-up-uri)", ne-a spus Raphael Vieru, seful Serviciului Patrimoniu al SRR.
Infiintat la 1 august 2007, Serviciul Patrimoniu al SRR reuneste Fonoteca, Arhiva Scrisa si Editura "Casa Radio" si asigura "atat controlul fondurilor si coerenta operatiunilor de conservare, evidenta si valorificarea patrimoniului, precum si cadrul integrat necesar desfasurarii programului de digitizare a inregistrarilor, ce ar permite nu numai salvarea, dar si accesul publicului la arhivele de productie ale Societatii Romane de Radiodifuziune", dupa cum ne-a declarat presedintele SRR, Maria Toghina.
Piraterie pe Internet
O investitie primara de aproximativ 1,4 milioane de euro, bani necesari pentru cumparararea unui sistem informatic profesionist, la care se adauga cheltuieli anuale de intretinere pentru echipamente de 30.000 de euro, inseamna, in cifre si litere, salvarea arhivelor scrise si sonore ale SRR. O suma derizorie in raport cu valorile inestimabile continute de Fonoteca de Aur si manuscrisele SRR.
Nu numai degradarea fizica e dusmanul de moarte al Fonotecii de Aur, ci si pirateria. Pe Internet, din furturi si exploatari de drepturi de autor ilicite, au aparut doua pagini web, www.fonotecadeaur.uv.ro si www.fonoteca.tk. La data de 22 ianuarie 2007, SRR a formulat o plangere penala catre Inspectoratul General al Politiei Romane - Directia de Investigare a Fraudelor "impotriva faptuitorilor care prin doua site-uri, www.fonotecadeaur.uv.ro si www.fonoteca.tk, utilizeaza neautorizat si comercializeaza inregistrari din fonoteca SRR. Ca rezultat al demersurilor noastre, unul dintre site-uri si-a incetat activitatea, celalalt functionand, insa, si in prezent; raspunsul IGP a fost ca faptuitorii sunt foarte greu de depistat. Am formulat o noua plangere penala impotriva unor faptuitori care comercializeaza pe DVD inregistrari ale Teatrului National Radiofonic al SRR", a mai precizat Maria Toghina.
132.000 ore de inregistrari
Arhivele Sonore ale Societatii Romane de Radiodifuziune conserva, pe diferite suporturi, aproximativ 132.000 ore de inregistrari. O singura persoana ar putea petrece 15 ani de auditie non-stop in incercarea de a parcurge intregul material sonor stocat pe 12.276 discuri de ebonita.
Cel mai vechi dateaza din 1913 si reda vocea Elenei Vacarescu recitand "Testament" de Ienachita Vacarescu. Colectia mai cuprinde 77.000 discuri vinil, 15.000 CD-uri, 2.150 casete DAT, 293.336 benzi muzicale (continand inregistrari-document cu G. Enescu, M. Jora, Th. Rogalski, Alfred Alessandrescu, Ionel Perlea etc.). Primul Regulament de Organizare si Functionare al Radiodifuziunii, din 1932, prevedea, prin "Regulamentul programului vorbit", obligativitatea depunerii si pastrarii unui exemplar din textul conferintelor tinute la microfon (evident, in direct) sustinute de marile personalitati culturale ale vremii. Urmare a acestui act, a fost creata Arhiva Scrisa (,Biblioteca") si a fost constituit un fond de manuscrise radiofonice (textele conferintelor) semnate de marii vorbitori de la microfonul postului national: Gh. Bratianu, E. Lovinescu, Mihai Ralea, Tudor Vianu, C.C. Giurescu, Tudor Arghezi, Mircea Eliade, Constantin Noica, M. Sebastian, Constantin Brailoiu, C. Radulescu-Motru, Ion Petrovici, Mircea Vulcanescu. Dupa aparitia la Radio a benzii magnetice, in 1950, Arhiva Scrisa a continuat sa pastreze textele emisiunilor informative, culturale, de stiinta, de divertisment, pentru copiii etc. Arhiva Scrisa cuprinde aproximativ 4000 de metri liniari, 25000 de dosare, 12000 fotografii, colectia publicatiilor radiofonice 1925-2006, colectia de afise, pliante, programe de sala, colectia de Monitoare Oficiale dintre anii 1948-2004.
In cele 102.737 de benzi vorbite ale Arhivei Sonore se gasesc emisiuni literare (,Lecturi literare", "Revista Literara Radio", "Scriitori la microfon", "Biblioteca de poezie") redand vocile unor mari scriitori, precum Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, G. Calinescu, Tudor Vianu, Petru Comarnescu, Gala Galaction, George Bacovia, M.R. Paraschivescu, Marin Preda, st. Augustin Doinas, Nichita Stanescu, Ana Blandiana. Tot aici gasim si celebra "Unda vesela" cu Gr. Vasiliu-Birlic, Al. Giugaru, Vasile Tomazian, Mircea Crisan, Horia Serbanescu, Radu Zaharescu, Nicolae Gardescu, Ion Lucian, Nicu Constantin, Alexandru Lulescu, Horia Caciulescu, Toma Caragiu, Dem Radulescu, Carmen Stanescu, H. Nicolaide si multi altii. Sa mai adaugam printre documente unicat din Arhiva Sonora prima emisiune "Noapte buna, copii", din 5 noiembrie 1956, in care Mihail Sadoveanu citeste "Capra cu trei iezi"de Ion Creanga.
Maresalul Antonescu cenzurat
Istoricul literar Valeriu Rapeanu (foto) a fost, intre 1970 si 1972, vicepresedintele Radioteleviziunii Romane. In 1971, a avut initiativa de a organiza arhivele Radioului si ale TVR. A purtat atunci o discutie cu regretatul istoric si academician Virgil Candea care isi daduse acceptul de a se ocupa stiintific de clasificarea arhivei Radioului. Conducerea acelor vremuri s-a impotrivit, insa, proiectului.
Abia dupa 26 de ani, SRR a organizat, de la 1 august 2007, Serviciul Patrimoniu.
Valeriu Rapeanu cerceteaza de cativa ani arhivele SRR. In 2001, a editat la "Casa Radio", o editie integrala a conferintelor lui Iorga tinute zece ani de zile, "Sfaturi pe intunerec". La inceputul anului viitor va aparea o carte ce cuprinde o cercetare ampla legata de primul cronicar literar al Radidifuziunii Romane, Perpessicius, critic si istoric literar ce isi are in arhiva Radioului multe dintre cronici in manuscris. "Marii artisti romani, Manolescu, Sorin, Baltateanu, Timica, precum si generatia dintre cele doua razboaie, se pastreaza numai la radio. Nu numai cu vocile lor, ci interpretand repertoriul clasic universal si romanesc. Prin aceste inregistrari ne dam seama de etapele scolii de actorie din tara noastra. La Radio s-au prezentat in prima auditie si au ramas in aceasta forma multe piese de teatru care, din diferite motive, n-au vazut luminile rampei. Printre astfel de autori, sa-i amintim pe Adrian Maniu si Dan Botta. In arhiva Radioului putem cerceta modul in care propaganda a actionat asupra celor de pe front in al doilea razboi mondial si asupra celor de acasa. La Radio se pastreaza interviul pe care maresalul Ion Antonescu i l-a acordat lui Ioan Alexandru Bratescu-Voinesti, unde se vad si taieturile pe care cenzura militara le-a facut in textul lui Antonescu. Tot la Radio se pastreaza Cronicile Razboiului realizate de unul dintre cei mai mari jurnalisti romani, Romulus Seisanu. In arhive, avem nenumarate marturii despre deschiderea Radioului, in anii 60, 70, 80, catre intelectualii din toate generatiile. As aminti aici doar doua emisiuni: cea dedicata poeziei universale a lui A. E. Baconski si cea dedicata vocilor artei moderne a lui Dan Haulica", ne-a marturisit Valeriu Rapeanu despre patrimonial cultural de la SRR aflat in momentul de fata intr-un real pericol.
Semnaturi pentru Parlament si Guvern
Pe www.petitieonline.ro, profesionistii SRR au postat un "Apel pentru salvarea memoriei Radioului" adresat Guvernului si Parlamentului Romaniei. "Un tezaur inestimabil, un fond unic de documente sonore - acea "Fonoteca de Aur", cum este indeobste cunoscuta publicului ascultator - memoria Radioului public este astazi in pericol. Degradarea inevitabila in timp a suporturilor fizice, la care se adauga tentativele de piraterie, ameninta grav o mostenire culturala, cladita in opt decenii de istorie si creatie romaneasca. (...) Facem apel la toate institutiile interesate sa ni se alature in initierea si sustinerea unui Plan National de Salvare a Patrimoniului Sonor care sa asigure mijloacele financiare si juridice necesare vastului proiect de conservare a arhivelor Radiodifuziunii, menit sa restituie publicului bunuri media create in spatiu public si prin sustinere publica", se afirma in Apel. Documentul este sustinut de Patriarhul Daniel, presedintii comisiilor de cultura ale Parlamenutului, presedintele CNA, ministrul Culturii si Cultelor, dar si de personalitati de prim rang ale culturii noastre, printre care ii amintim pe Ana Blandiana, Mircea Cartarescu, Andrei Plesu, acad. Dinu C. Giurescu, acad. Dan Berindei, acad. Dan Grigorescu, Dan Haulica, Ion Lucian, Radu Beligan, Victor Rebengiuc, Gheorghe Dinica si Marcel Iures. Pe 30 noiembrie 2007 toate listele de semnaturi ale Apelului vor fi depuse la Parlament si Guvern.
Zece documente sonore in atentia UNESCO
In septembrie 2007, Servicul Patrimoniu al SRR a propus Grupului International pentru Arhivele in Pericol (GIA) de pe langa UNESCO zece documente sonore aflate intr-o situatie critica. Printre acestea, gasim Cuvantul lui C. Argetoianu la funerariile lui Armand Calinescu din 24 septembrie 1939, conferinta radiofonica a lui Constantin Brailoiu din 8 noiembrie 1940, "Nunta in Somes", cu ilustratie muzicala, inregistrarea din 1951 a piesei de teatru "D'ale Carnavalului", inregistrarea din 1954 facuta de Lucian Blaga, talmacind si rostind poeme din lirica universala, inregistrarile din 1964 ale unor poeme de Nichita Stanescu, nepublicate, in rostirea autorului sau inregistrarea din 1968 pe care Henri Coanda a facut-o cu titlul "Despre prima inventie din anii copilariei si aplecarea lui spre tehnica". Digitalizarea arhivei SRR ar permite accesul publicului larg la documente unice prin folosirea noilor tehnologii ale informatiei si comunicarii. In noiembrie 2008, SRR va sarbatori 80 de ani de activitate. Pana atunci, autoritatile romane au obligatia sa gaseasca cadrul legal pentru salvarea electronica a arhivei si pentru a permite publicului roman platitor de taxe si impozite accesul liber la un patrimoniu cultural national unic.