Imbatranirea populatiei, ca impact asupra sistemelor asistentiale, implica unele planuri de analiza: a/ ce se intampla cu contractul social intre cetatean si stat; b/ care sunt riscurile rezonabile de asumat; c/ care sunt implicatii ale proliferarii sistemelor private de pensii pe fondul globalizarii petelor financiare.


Un aspect definitoriu pentru democratiile avansate priveste sistemele de securitate sociala: contractul social  intre stat si cetatean, ce urmareste atenuarea riscurilor inerente unei economii de piata, in dorinta de a creste coeziunea sociala si loialitatea fata de institutii ale statului de drept. In modul de functionare prevalent a contractului social gasim reticenta  cetatenilor, a multor politicieni, in tarile capitaliste bogate fata de privatizarea asistentei sociale. Inclusiv in SUA, rezervele fata de privatizarea asistentei sociale sunt considerabile. Redesenarea contractului social este, in opinia mea, cea mai ambitioasa tinta a guvernelor in democratiile liberale in conditiile imbatranirii populatiei, a crizei asistentei sociale - sub presiunea izvorata din ascensiunea economica fulminanta a Asiei, care modifica ierarhii competitive in economia globala. Discutii aprinse privind polarizarea sociala, care ar fi sisteme educationale adecvate debutului noului secol, reforme necesare pe piata muncii care sa induca mai multa flexibilitate si adaptabilitate (flexsecurity) etc. exprima un proces mai vast, ce a cuprins democratiile avansate.  


Aceasta discutie ampla priveste si tarile din Europa Centrala si de Rasarit, recent intrate in UE. Sunt date care atesta un proces de imbatranire mai intens in aceste tari decat in SUA si Europa Occidentala. Tarile post-comuniste sufera si un proces de migratie important, care diminueaza numarul populatiei active. De aceea, impulsul catre trecerea la fondurile private de pensii, sau/ si cele mixte a fost mai mare. Dar retorica publica si argumentatia analitica au fost substantiate prin prisma logicii viabilizarii sistemelor asistentiale si aproape deloc prin explicare efectelor privind redesenarea contractului social. In tarile din UE se vorbeste despre un model social care ar avea la baza un tip de contract social; daca reperele de baza ale contractului sunt refacute, nu are cum sa nu fie afectat ceea ce numim modelul social, fie el fiintand in varietate de forme.


Care sunt riscuri rezonabile ce pot fi asumate in gestiunea banilor de pensii? Cand sistemele de pensii sunt garantate de stat, riscurile sunt practic nule. Dar ramane chestiunea randamentului investitiilor. Privatizarea unor portiuni din sistemele de pensii a fost gandita ca o modalitate de a mari randamentul plasamentelor. Cand are loc privatizarea, este necesara formarea de mecanisme prudentiale, care sa minimizeze o gestiune periculoasa a banilor de pensii. De aceea, organismele de supraveghere a sistemelor de pensii stabilesc ponderi de orientare a investitiilor in functie de coeficienti de risc: plasamentele in titluri de stat sunt vazute cu risc foarte mic, plasamentele in actiuni la bursa sunt mai riscante, facandu-se totodata distinctie intre plasamente pe piata interna (care nu implica risc valutar) si cele pe alte piete.


Transparenta pietelor financiare s-a diminuat in ultimul deceniu, pe fondul globalizarii lor si al utilizarii masive de derivative, dintre care multe nu se tranzactioneaza efectiv. Nu intamplator recentul summit al UE de la Lisabona a luat in discutie transparenta pietelor financiare. Pentru a se restaura increderea (trust) se cuvine sa revenim la o transparenta mai buna a pietelor, sa reglementam activitatea fondurilor de risc, sa informam mult mai bine pe cei care utilizeaza derivative.


Romania are o populatie care imbatraneste si se imputineaza (inclusiv din cauza migratiei), rata de participare pe piata oficiala a muncii este de sub 60% (foarte scazuta intre tarile UE). Reforma sistemului de asistenta sociala (a sistemelor de pensii) reclama multa chibzuinta din partea autoritatilor. Aici am in vedere si mecanisme prudentiale care sa protejeze banii de pensii, oricine i-ar administra. Si in Romania chestiunea majora a redesenarii contractului social nu poate fi evitata.