Cotidianul continua dezbaterea privind legiferarea acordului prezumat in domeniul transplantului de organe, prezentind proiectele de lege care ar duce la cresterea numarului de donatori.

Doua initiative legislative depuse in Parlamentau de infruntat opozitia Comisiei de Bioeticadin Ministerul Sanatatii Speranta celor doua mii de romani care asteapta un transplant de rinichi, de ficat sau de inima sta in modificarea legii care permite doar cu acordul familiei prelevarea organelor unui pacient aflat in moarte cerebrala (situatia medicala in care creierul unui pacient este mort, fara sanse de a-si reveni, iar restul corpului e tinut in viata doar cu ajutorul aparatelor - n.r.). „Am vazut cazuri in care parintii celui care oricum murea mi-au spus ca mai bine ii dau inima la ciini decit sa il lase pe altul sa o ia. Este foarte dificil ca imediat dupa ce ii anunti ca cineva drag o sa moara sa le ceri si acordul pentru transplant", spune Rosana Turcu, coordonator de transplanturi pentru Bucuresti. Agentia Nationala pentru Transplant a pregatit in acest sens un proiect de lege care sa modifice prevederile in vigoare, astfel incit o persoana aflata in moarte cerebrala si care nu si-a exprimat in timpul vietii refuzul explicit de a fi donator de organe, fie printr-o declaratie autentificata notarial, fie printr-una inregistrata la medicul de familie, sa fie considerata automat donator, fara a se mai cere si consimtamintul familiei. Prevederi similare exista si in 22 de state din Uniunea Europeana, iar tarile care mai practica tipul de acord in care este necesara aprobarea familiei au dezvoltat retele vaste de coordonatori de transplant si au o infrastructura medicala ce permite identificarea la timp a potentialilor donatori, astfel incit eventualele refuzuri sa nu scada drastic numarul de transplanturi efectuate. In Romania exista numai opt coordonatori de transplant, adica putin mai multi decit intr-un mare spital din Barcelona.

„Introducerea acordului prezumat reprezinta o abordare mult mai rationala a problemei donarii, deoarece se tine cont de opinia persoanei decedate, exprimata liber si constient in timpul vietii. De asemenea, reprezinta o aliniere la prevederile statelor europene", se stipuleaza in nota de fundamentare a proiectului elaborat de Agentia Nationala de Transplant. Un alt motiv invocat de ANT este ca „sistemul actual nu tine cont de opinia defunctului, ci de opinia familiei in legatura cu acest subiect. Din sondajele de opinie efectuate s-a constatat ca mai putin de 10% dintre familii au avut discutii legate de acest subiect si au putut spune ca se conformeaza dorintei persoanei decedate". Cum insa ANT-ul nu are drept de initiativa legislativa, ea fiind subordonata Ministerului Sanatatii, acest proiect trebuie inaintat prima data catre Eugen Nicolaescu, ministrul Sanatatii. Numai ca si ministrul a depus, in calitate de deputat, o initiativa legislativa asemanatoare la Parlament privind introducerea acordului prezumat. „Am preferat aceasta forma de initiativa in locul uneia guvernamentale pentru ca propunerea in sine sa nu fie acuzata ca apartine Guvernului sau ministrului. Avind in vedere ca este vorba de o problema mai delicata, consider ca introducerea ei in Parlament, unde comisiile de specialitate pot audia specialisti in domeniu, este cea mai democratica procedura", spune ministrul Nicolaescu.

Teama ca ficatii, rinichii sau inimile celor morti ar putea deveni marfa in miinile traficantilor de organe este o tema comuna in discursul celor care se opun introducerii acordului prezumat. Daca presedintele Comisiei de Bioetica din Ministerul Sanatatii, Vasile Astarastoaie, crede ca medicii ar putea fi tentati sa declare mai usor moartea cerebrala pentru a efectua transplanturi, iar reprezentantii BOR se tem de aspectul comercial ce ar putea deriva din aceasta schimbare, presedintele Agentiei Nationale de Transplant, Victor Zota, are alta parere. „Un pacient aflat in moarte cerebrala poate fi operat in vederea recoltarii de organe doar intr-un spital specializat. Nu poti sa iei ficatul sau inima unui om intr-o camera de hotel sau intr-o padure daca vrei sa o folosesti apoi intr-un transplant. Dupa aceea, sint doar sase centre in Romania unde aceste organe pot fi transplantate. Cei care cred ca acordul prezumat va creste traficul de organe nu stiu ce vorbesc", spune Zota.

Statisticile oficiale spun ca 85% dintre transplanturile de rinichi din Romania se efectueaza de la donatori vii. Dar procente la fel de ridicate in ceea ce priveste transplantul de rinichi de la donatori vii se inregistreaza si in Anglia, si in Olanda sau in Danemarca. „E organul cel mai cautat si cel mai usor de donat, ca sint doi, si donatorul poate sa traiasca normal dupa aceea. Cei care fac asta nu-si asuma decit riscurile oricarei operatii. Dar nu poti sa vinzi un ficat sau o inima pentru simplul motiv ca nu poti sa traiesti dupa aceea", explica Zota potentialul comercial al rinichiului. Cu toate ca cei care isi vind un rinichi risca intre 3 si 7 ani de inchisoare, rubricile de mica publicitate abunda in astfel de anunturi, sumele vehiculate fiind intre 7.000 si 15.000 de euro pentru un rinichi.

Un scurt rationament arata insa ca, in conditiile unei cereri foarte mari, prin introducerea acordului prezumat, creste oferta de organe disponibile. Si intotdeauna cind oferta creste, traficul ilegal scade.

Biserica Ortodoxa nu se opune

Biserica se dovedeste mult mai relaxatadecit multi dintre enoriasii sai Din discutiile avute cu coordonatorii de transplant din Romania a rezultat ca, de multe ori, argumentele celor care au refuzat sa fie de acord cu donarea organelor membrilor de familie au fost de natura religioasa. Ori ca nu e ortodox sa ingroape mortul fara ficat, ori ca e un pacat daca moare pe masa de operatie cind i se recolteaza inima. Biserica Ortodoxa Romana este insa de acord cu transplantul de organe, dar in anumite conditii, Sfintul Sinod dezbatind in iunie 2004 aceasta problema si emitind chiar o declaratie in acest sens. BOR se pronunta astfel in favoarea transplantului doar daca donatorul si-a dat consimtamintul in scris ori in conditiile in care nu este posibil acest lucru, rudele sale sa isi fi dat acordul. Adica Biserica este de acord cu forma actuala a legiferarii transplantului de organe. Intrebat insa despre cum vede BOR o posibila schimbare a legii prin introducerea acordului prezumat, Constantin Stoica, purtatorul de cuvint al BOR, a declarat pentru Cotidianul: „Principial nu sint probleme cu adoptarea unei initiative legislative care instituie acordul prezumat, numai ca inainte trebuie lamurite citeva probleme care s-ar putea ivi, precum traficul de organe sau motivarea pecuniara a donatorilor. Este forma suprema de dragoste crestina sa salvezi viata unui om" . Citeste proiectul de lege pentru introducerea acordului prezumat pe www.cotidianul.ro/select