In judetul lui Anton Pann primarii si-au descoperit vocatii de rapsozi. Si-au facut propriile tarafuri, canta la diverse instrumente, se premiaza intre ei pentru performantele culturale obtinute sau impresariaza folcloristele din formatii.  In cel putin trei primarii valcene administratia publica se imbina cu activitatea concertistica desfasurata de angajatii institutiilor statului sau chiar de catre edilii-sefi ai localitatilor. Dupa ce la Amarasti, grupul folcloric a€žHaiducii" a dat lovitura propulsandu-l, in 2004, pe Constantin Draghici, liderul formatiei, in fotoliul de primar, alti edili par sa fie prinsi de febra organizarii de grupuri folclorice sau implicati in diverse concursuri in care isi demonstreaza calitatile de interpreti la diverse instrumente.  IMPRESARUL MANDRELOR. La Prundeni, de mai bine de un an, toata suflarea feminina din primarie are program de repetitii de trei ori pe saptamana, dupa ce primarul Horia Horascu a infiintat singurul grup popular feminin din judet, a€žMandrele". a€žToate sunt angajate in primarie. Le-am facut program de repetitii de trei ori pe saptamana, dupa amiaza. Am scos un CD si acum lucram la materialul pentru al doilea disc. Toate piesele sunt culese din zona Prundeni-Dragasani", povesteste primarul Horascu, ajuns acum si in postura de impresar a folcloristelor din institutie. Sub iile si poalele a€žMandrelor" din Prundeni se ascund de fapt asistentii sociali ai primariei, vreo trei inspectori de specialitate, doua ingrijitoare si consilierii juridici ai primarului. Tot la initiativa lui Horascu, in colaborare cu un post tv national, la Prundeni s-a desfasurat la sfarsitul saptamanii trecute si faza judeteana a festivalului de folclor a€žGlasul cantecului romanesc". HAIDUCUL SEF. Tot la doi pasi de Dragasani, in Amarasti, Constantin Draghici este vataf in grupul a€žHaiducii", inca de la infiintarea acestuia, din 1999, impartindu-se acum intre functia de primar si cea de haiduc sef. Cu 14 membri in componenta, a€žHaiducii din Amarasti" are aproape jumatate din rapsozi angajati in primaria comunei, in rest componenta grupului fiind completata de cativa pensionari si doi tineri racolati de curand in grup. a€žEste mai rentabil sa fi primar decat haiduc. Toata activitatea de pana acum a grupului a fost bazata pe sponsorizari, chiar daca l-am avut fan inrait pe fostul ambasador SUA in Romania, Michael Guest sau am concertat in fata a mii de oameni la muzeul Astra din Sibiu. Costumele le-am obtinut din sponsorizari, discurile le-am editat apeland tot la sponsori. Am mai scos ceva bani cantand pe la nunti, dar nu putem spune ca este o afacere banoasa. O facem din pasiune si din dragoste de muzica", explica primarul Draghici. PRIMARUL ORCHESTRA. Niculita Fetelea, alesul taranilor din Caineni-Valcea, dovedeste adevarate aptitudini de om-orchestra, putand concerta pe sapte instrumente mai mult sau mai putin traditionale. Ultimul premiu obtinut de primarul-orchestra i-a fost inmanat de omologul sau din Aninoasa in cadrul editiei 2007 a Festivalului Primarilor Artisti pentru un recital la dramba. Fetelea si-a descoperiat talentul de rapsod la instrumente de suflat la varsta de noua ani, cand a pus mana pe o muzicuta ruginita. a€žPlecasem cu oile pe camp si sub un copac am gasit o muzicuta. Era ca vai de lume, sparta, ruginita. Am curatat-o si cateva zile nu am lasat-o din mana. Noroc ca nu m-a dat mama afara din casa. La dramba de vreo 37-38 de ani. Am trei drambe cumparate din Germania si zbarnai la ele ori de cate ori am chef. Ma relaxeaza. Pana acum am fost pasionat de instrumente mici. Stiu sa cant la vreo sapte, dar nu va spun decat trei dintre ele, fluier, dramba si muzicuta. Cu restul nu am apucat inca sa concurez si vreau sa-i iau prin surprindere pe cei de la Aninoasa si in anii urmatori", declara Niculita Fetelea. Edilul cu talent la dramba a concurat la patru editii ale festivalului din comuna damboviteana, de fiecare data revenind acasa cu cate o diploma. Primarul din Caineni sustine ca nu a avut niciun mentor care sa-l indrume in manuirea celor sapte instrumente pe care sustine ca le stapaneste si regreta ca printre cei 11 copii din familia sa nu s-a raspandit talentul muzical. a€žMai trag sperante de la cel mic, dar in rest niciun copil de-al meu nu mi-a mostenit harul. Nici prin sat nu mai sunt multi care sa cante la fluier sau alte instrumente populare. Nici eu nu am avut pe cineva care sa ma invete sa cant la instrumente. A fost ceva dictat de instinct si ureche muzicala. Acum vreau sa invat al optulea instrument, vioara. Pun pariu ca peste un an o sa va cant fara greseala Balada lui Ciprian Porumbescu", sustine edilul-orchestra. Dramba-definitie: Mic instrument muzical alcatuit dintr-un arc de fier (tinut in gura) si o lama care se face sa vibreze cu degetul.