Criteriile pentru a concluziona daca subiectul trece drept crucial pentru romani constau in prezenta la vot si in atmosfera din campania electorala. Despre prezenta la vot nu ne putem pronunta deocamdata. Ne putem, in schimb, pronunta asupra atmosferei pregatitoare. Pentru Traian Basescu si adeptii Referendumului, o putem considera dezastruoasa. Nu s-a organizat nici o dezbatere tv mai acatarii, nu s-a starnit nici o controversa cat de cat. Practic, votul uninominal infatisat de Traian Basescu in teremeni pomposi - reformarea clasei politice, sa facem curatenie!, lichidarea clientelismului politic - nu provoaca nici o tresarire. Domnul presedinte nu osteneste sa acuze un blocaj mediatic mesterit de oligarhii din presa. Se iluzioneaza sau se harjoneste demagogic. Ziarele si televiziunile, dependente de tiraj si de rating, sunt constiente ca votul uninominal nu intereseaza pe romani. De aceea, presa s-a concentrat pe subiecte cu adevarat pasionante, pentru ca ele apartin fie interesului economic (criza din Italia), fie interesului telenovelistic (cazul Elodia). Profesionistii media nu s-au inselat. Intalnirea presedintelui de la GDS a trecut practic neobservata. Ratingul dialogului de la Realitatea TV n-a sarit peste margini. E limpede ca explicatiile lipsei de interes a opiniei publice sunt altele decat cele invocate de Traian Basescu sub semnul trucului sau de a poza in victima:
1) Asumarea raspunderii de catre Guvern pentru Legea votului Uninominal.
Daca presedintele ar fi avut instincte politice sanatoase, ar fi anuntat ca renunta la Referendum. Ar fi fost o lovitura desteapta. Trecerea prin Parlament a unei Legi ratacite prin haturile procedurale putea fi pusa foarte bine pe seama presiunii exercitate de amenintarea cu Intoarcerea la Popor. Fara sa-l coste nimic, Traian Basescu s-ar fi pricopsit cu un insemnat capital electoral. Realitate mult inlesnita si de credinta marii majoritati a electoratului ca Traian Basescu invoca Refendumul doar ca mijloc de presiune. Domnul presedinte e insa orbit de furie impotriva lui Calin Popescu Tariceanu. Mai ales dupa suspendare, actele sale politice n-au lasat sa se inteleaga un alt scop decat razbunarea pe cei care au indraznit sa-l trimita in concediu timp de o luna. De aici manevre aberante din perspectiva interesului national (cultivarea extremistilor maghiari pentru a lovi in liderii UDMR), sau chiar din perspectiva interesului propriu (transformarea in chibit electoral al PD si PLD, formatiuni dusmane ale PNL, curtea facuta PSD).
Ura fata de Calin Popescu Tariceanu l-a impins pe Traian Basescu sa convoace Referendumul sub pretextul ca adevaratul uninominal e cel al domniei sale: uninominalul in doua tururi. Un Referendum se convoaca, potrivit Constitutiei, pentru o problema de interes national. O astfel de problema o constituie trecerea de la votul pe liste la votul uninominal si nu trecerea de la o formula de vot uninominal la o alta formula. Cum sa produci o emulatie nationala pentru o chestiune strict tehnica, tinand de votul uninominal, in conditiile in care marea majoritate a cetatenilor nu stiu sa deosebeasca intre votul pe lista si votul uninominal? Asumarea raspunderii de catre guvern l-a obligat pe Traian Basescu sa evite trucul sau obisnuit - crearea unui conflict la o realitate ce nu se defineste prin conflict. Dar nu numai atat.
Prin adoptarea votului uninominal disputa nu mai este vot pe lista - vot uninominal. In consecinta, Traian Basescu a ramas fara adversari. Toate succesele sale de pana acum s-au bazat pe supradimensionarea unui dusman existent. De asta data insa, presedintelui nu i se mai opun adversarii votului uninominal. Exceptie facand PRM, toate partidele aplauda votul uninominal. Ba mai mult, PSD e de acord cu formula votului majoritar uninominal in doua tururi. PNL a adoptat o pozitie desteapta. Cea de a nu-l contrazice pe Traian Basescu. Si astfel Traian Basescu boxeaza cu umbra sa.
2) Traian Basescu isi justifica Referendumul invocand formula sa de vot uninominal drept o cale de a reforma clasa politica. Apeland la trucurile din campania electorala a lui 2004, domnia sa lanseaza etichetari gen listaci, si indemnuri, gen sa trecem la curatenie! Reformarea clasei politice e insa un tel abstract, incapabil sa genereze emotie. E greu de crezut ca romanii vad vreo legatura intre reformarea clasei politice si imbunatatirea vietii lor cotidiene.
Pana si alegerile parlamentare si prezidentiale nu mai reusesc sa scoata oamenii la vot. Dupa 17 ani de democratie, romanii au inteles ca votul nu aduce schimbari spectaculoase in viata lor. Cum sa-i faci sa creada ca un lucru atat de general - reformarea clasei politice - le-ar putea influenta in vreun fel nivelul de trai? Cu atat mai greu e de a-i face sa se pasioneze de reforma clasei politice actuale cu cat, spre deosebire de alegerile parlamentare si prezidentiale, romanilor nu li se ofera nici o alternativa la actuala clasa politica. Domnul presedinte vorbeste de o noua clasa politica virtuala. In nici un moment, domnia sa nu poate spune: prin votul uninominal vor pleca de la putere X si Y si vor veni in locul lor A si B.
Despre autor:
Sursa: Jurnalul National
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Inițiativa europeană prin care România ar putea recicla mai eficient sticla
Sursa: green.start-up.ro
-
Laura Olaru, antreprenoarea care a pariat totul pe genți: Trebuie să fii un...
Sursa: retail.ro
-
Care este ziua ta norocoasă în săptămâna 1-7 aprilie în funcție de zodie
Sursa: garbo.ro
-
Emi Gal, fondatorul român care facilitează oamenilor lupta eficientă cu cancerul
Sursa: start-up.ro
-
Oracolul Îngerilor: Ce mesaj are Îngerul Păzitor pentru 29 martie 2024?
Sursa: kudika.ro
-
Eleni Skoura, ING Bank: Personalizarea înseamnă informația potrivită, la...
Sursa: futurebanking.ro
-
Inspector ITM, reţinut după ce ar fi beneficiat de un plin de benzină pentru...
Sursa: wall-street.ro