Un proiect destinat fluidizarii traficului pietonal in Capitala, in special in centru, dar si pentru crearea unor zone cu functii specifice, prin folosirea strazilor pentru trasee de promenada si piste de ciclism, al Asociatiei Spatiu Urban, a primit avizul de urbanism. "Prin proiect se incearca sa se recupereze un pic de spatiu. (...) Se incearca definirea unor spatii clare in centrul Bucurestiului, cu functii speciale - acele «camere urbane». Asta inseamna ca cetateanul stie ca, daca se duce in acea zona (numita "camera urbana" - n.r.), gaseste o functiune clara, dominanta a orasului. Asta nu inseamna ca in «camera de cultura clasica» va gasi numai cultura clasica, dar acesta va fi functiunea dominanta. Si aceasta nu este functiunea data de noi, este functiunea data de oras", a declarat arhitectul Teodor Frolu, unul dintre initiatorii proiectului "Transcedental Urban Bucuresti" (TUB).

Potrivit arhitectului, traseul propus pentru acest proiect ar putea fi: Piata Romana-Piata Revolutiei- Strada Academiei-Centrul Istoric-Piata Unirii-zona Mitropoliei-Piata Cosbuc-Uranus-Palatul Parlamentului (Muzeul de Arta Contemporana)- Strada Brezoianu-Piata Amzei. Traseul, in lungime de 9 kilometri, ar putea fi parcurs de pietoni in doua ore, iar de biciclisti intr-o jumatate de ora.

"Aceste strazi, in primul «val», vor trebui sa fie vizibile la nivel de semnalizare. Al doilea lucru care se va face va fi organizarea circulatiei astfel incit sa poti acomoda mai bine pietonii cu biciclistii si cu masinile. Unele tronsoane ar putea deveni exclusiv pietonale, temporar. (...) Vor trebui facute reamenajari la nivelul suprafetei strazii, ca sa se dea mai mult spatiu pentru pietoni, parcarile vor fi mai bine verificate si vor trebui introduse spatii verzi in aceste zone recuperate pentru ca centrul trebuie ecologizat", a explicat arhitectul. Teodor Frolu a mai spus ca nu stie la cit s-ar putea ridica investitia, dar a apreciat ca fondurile pentru infrastructura ar trebui asigurate, in special, de primarie, proiectul fiind eligibil si pentru fonduri structurale. El a adaugat ca acest proiect ar trebui sustinut si cu fonduri private, in "proximitate", respectiv investitii in imobilele din apropierea circuitului.

Arhitectul nu a putut prezenta un termen pentru inceperea proiectului, insa a explicat ca rezultatele unei asemenea initiative s-ar vedea imediat, iar in maximum zece ani ar aparea "adevarata schimbare". "Este un proiect «pas cu pas». Va trebui sa trecem prin tot ceea ce inseamna planul de fezabilitate, consultare publica... Sint mai multe etape, dar unele parti ale proiectului, cum ar fi partea de semnalizare, sint deja facute de primarie (...) fara sa fie inca dirijate catre acest proiect", a precizat Frolu.

Potrivit initiatorilor proiectului, aplicarea acestuia ar contribui, printre altele, la fluidizarea traficului pietonal, in special in centrul Capitalei, ar ajuta la valorificarea patrimoniului cultural al Bucurestilor si ar creste siguranta in zona.