Monografia lui Marc Dachy pe care Cotidianul v-o ofera luni consemneaza caracterul international al miscarii Dada si actiunile ei din New York, Paris si Barcelona, adevarate oaze ale curentului.

Obsesia pentru umbre si pulbere
i-a apropiat pe Man Ray de Duchamp In 1917, poetul si pictorul Francis Picabia creeaza revista „391", „revista in voiaj", a carei editare va continua la New York si Paris. Primul numar din „391", cuprinzind patru pagini, are pe coperta o lucrare de Picabia, iar in interior o rafinata acuarela de Marie Laurencin, poeme de Max Goth si Francis Picabia. La Barcelona, Picabia editeaza patru numere, pe care le ia cu el la New York, unde publica alte trei numere in vara lui 1917. La Zürich va scoate un numar in februarie 1919, apoi „391" va continua la Paris din octombrie 1919 pina in noiembrie 1924. Ca si Zürich, Barcelona este o alta oaza, uneori o escala inainte de New York. Analele poeziei consemneaza celebrul meci dintre poetul boxer Arthur Cravan si campionul Jack Johnson, pe care-l provocase. Pentru Cravan, „geniul este o manifestare extravaganta a corpului", „orice mare artist are simtul provocarii" si „toate excentricitatile, chiar ale unui spirit banal", sint preferabile „operelor plate ale unui burghez imbecil". Jack Johnson era o provocare in sine, o sfidare a Americii albe: boxul nu era, in cazul lui, decit o metafora a unui afroamerican care hotarise sa se comporte ca un alb, refuzind conditia impusa comunitatii sale.

In august 1915, Marcel Duchamp paraseste o Franta intoleranta fata de un om liber si neangajat in conflictul mondial si ajunge la New York, unde era deja celebru dupa uriasa impresie creata de lucrarea sa „Nud coborind pe trepte" la Armory Show (1913). Expozitia dezvaluise Statelor Unite arta moderna si declansase o revolutie artistica. Se formeaza un grup pre-dada: Arthur Cravan (sosit de la Barcelona), pictorii americani John Covert, Joseph Stella si Morton Schamberg, a caror opera tradeaza influenta lui Duchamp si a lui Picabia, precum si fotograful Stieglitz si colectionarii Arensberg si Katherine Dreier, care, gratie lui Duchamp, vor juca un rol decisiv in istoria artei moderne.

Razboiul il goneste pe Picabia la New York la inceputul verii lui 1915. Ii cunoaste deja, de la Armory Show, pe Stieglitz si Arensberg, Marius de Zayas, Paul Haviland. Tot ce la Paris este imposibil va deveni posibil la New York. Picabia isi picteaza operele zise „mecanice", ale caror titluri anunta opera sa poetica ulterioara.

Tot in 1915, Man Ray editeaza un numar din „The Ridgefield Gazook". In comunitatea de artisti din Ridgefield (New Jersey, 1913-1915), Man Ray i-a descoperit pe poetii William Carlos Williams, Mallarmé, Rimbaud. Realizeaza cele zece planse ale albumului sau de colaje, „Revolving Doors" (1916-1917), si va deveni aproape accidental fotograf, apoi cineast. Perioada urmatoare din viata sa artistica este destul de mult influentata de purul hazard: aerograful il indeparteaza de pictura si-l atrage treptat spre ambiante imateriale ce-l vor conduce apoi la „rayograme" sau la „solarizari". Obsesia pentru aparente, umbre, pulbere ii apropie pe prietenii Man Ray si Marcel Duchamp. „Crescatoria de Pulbere" (1921) apare mai tirziu la Paris, in „Littérature", cu legenda: „Imagine surprinsa din aeroplan de Man Ray: Iata domeniul lui Rrose Sélavy/ Cit e de arid. Cit e de fertil/ Cit e de vesel. Cit e de trist".

Datorita lui Man Ray s-au pastrat urme ale vietii si faptelor lui Duchamp: tunsoarea in forma de stea din 1921, travestirile in Rrose Sélavy. Nu la New York inventeaza Duchamp conceptul ready-made, primele artefacte („Roata de bicicleta" si „Suportul de sticle") datind din 1913 si 1915, la Paris, dar aici il propune, in 1917, pe cel care va cunoaste un rasunet istoric ireversibil: „Fintina".

Ce este un ready-made? Tradus literal, este un „obiect gata facut", disponibil, ales de artist si prezentat ca o opera. Conceptul, care sondeaza radical sensul unei opere de arta, criteriile care determina alegerea si recunoasterea lui, functia muzeului si a locului de expunere, este dublat de o provocare.

„391" nu e singura revista dada aparuta la New York, dar este cea mai inventiva si mai bogata. Singurul numar „New York Dada" este alcatuit de Duchamp si Man Ray. Pe coperta, repetitia cuvintelor „new york dada april 1921", iar in centru un „ready-made" asistat de Duchamp: Belle Haleine, Eau de Voilette (1921), un flacon de apa de toaleta cu o eticheta conceputa de Duchamp.