Anuntata miercuri seara, aceasta decizie se bazeaza pe o masura flamanda care impune folosirea neerlandezei de catre toate autoritatile din regiune, inclusiv primarii comunelor flamande din apropierea Bruxelles-ului, unde vorbitorii de franceza sunt majoritari. Ministrul flamand de Interne, liberalul Marino Keluen, le-a reprosat celor trei primari francofoni din localitatile Crainhem, Wezembeek-Oppen si Linkebeek - toti alesi in octombrie 2006 - ca au trimis in doua randuri locuitorilor francofoni documente electorale in limba franceza, iar la 22 octombrie au tinut sedintele consiliilor municipale in limba franceza.
Desi aceste trei localitati fac parte din cele sase care beneficiaza de un statut special in privinta avantajelor lingvistice in favoarea francofonilor, in vigoare inca din 1962, valonii vorbitori de franceza considera interpretarea acestui statut de catre Flandra drept restrictiva. Joi, presa si partidele francofone au denuntat aceasta masura venita din partea flamanzilor: este "o a doua palma data francofonilor", titra jurnalul La Libre Belgique, citat de AFP. Votul unilateral dat de deputatii flamanzi pentru restrangerea drepturilor electorale ale francofonilor din 35 de comune flamande din jurul Bruxelles-ului a provocat retragerea partidelor francofone de la negocierile interminabile pentru formarea unui guvern. Pe de alta parte, comunitatea belgiana vorbitoare de germana incepe sa ia si ea atitudine cu privire la certurile dintre compatriotii lor, care au cufundat tara in criza politica ce dureaza de mai bine de cinci luni, dupa cum relateaza Reuters. "Intotdeauna e vorba de comunitatile vorbitoare de neerlandeza sau franceza si sunt un pic dezamagit ca nici macar nu vorbesc despre noi", a spus un locuitor din Eupen (oras belgian din estul tarii, din zona locuita in majoritate de vorbitori de germana, cu aproximativ 70.000 de locuitori) cu ocazia unei parade ce a avut loc in acest oras saptamana trecuta. (D.E.)