Comisia speciala de la Peniteciarul Rahova ia in discutie, joi, cazul lui Miron Cozma, ultima propunere de eliberare conditionata a fostului lider al minerilor din Valea Jiului fiind facuta de aceasta in luna ianuarie, insa a fost respinsa de ultima instanta care a luat-o in discutie. La inceputul lunii mai, Tribunalul Bucuresti respingea contestatia in anulare prin care Miron Cozma cerea rejudecarea recursului privind eliberarea sa conditionata, liderul minerilor reclamand, in fata instantei, imixtiunea fostului ministru al Justitiei in procesul sau. DUPA GRATII. La inceputul lunii ianuarie, Judecatoria sectorului 5 Bucuresti admisese propunerea comisiei speciale a Penitenciarului Rahova de eliberare conditionata a fostului lider al minerilor din Valea Jiului, considerand ca Miron Cozma, care a executat peste 3.300 de zile de inchisoare, a dat dovada de indreptare a comportamentului sau antisocial si de aceea a decis, in 9 ianuarie, sa-l elibereze conditionat. Dupa pronuntarea Judecatoriei Sectorului 5 - in conditiile in care solutia nu era definitiva - fostul ministru al Justitiei, Monica Macovei, declara ca a avut "un mare sentiment de jena" cand a citit motivarea Comisiei inchisorii privind participarea detinutului Miron Cozma la activitatile religioase si sportive. Monica Macovei a comentat motivarea Comisiei speciale din cadrul Penitenciarului Rahova care a aratat ca a tinut cont de comportamentul lui Miron Cozma doar din iunie 2006 - perioada cand a fost respinsa cea de-a doua cerere de liberare conditionata a lui Miron Cozma - pana in prezent. Macovei sublinia ca in 2005 o comisie speciala a facut verificari la Penitenciarul Rahova unde s-a constatat ca Miron Cozma a avut un tratament preferential motiv pentru care directorul de atunci al penitenciarului a fost revocat din functie. Decizia Judecatoriei sectorului 5 a fost atacata cu recurs, atat de Parchet, cat si de Asociatia Victimelor Mineriadelor din Romania (AVMR), organizatie care nu a fost admisa ca parte in proces. In 20 februarie, instanta Tribunalului Bucuresti admitea recursul Parchetului Judecatoriei sectorului 5 Bucuresti, respingand cererea de eliberare conditionata a lui Cozma. URMARILE MINERIADEI. Miron Cozma, alaturi de locotenent colonelul (r) Silviu Popescu, a fost condamnat de instanta suprema, in 15 februarie 1999, la 18 ani de detentie pentru instigare la subminarea puterii de stat, in legatura cu mineriada din 1991, soldata cu caderea Guvernului Roman. Sentinta de condamnare a lui Cozma s-a dat dupa mineriada de la Costesti-Valcea, din ianuarie 1999, ca apoi sa fie declansata o actiune similare in februarie 1999, la Stoenesti-Olt, cand liderul minerilor din Valea Jiului a fost arestat (17 februarie 1999). Revolta minerilor dupa aflarea sentintei Curtii Supreme de Justitie, din 15 februarie 1999, nu a facut decit sa confirme argumentele pe baza carora instanta suprema si-a formulat decizia, respectiv capacitatea lui Miron Cozma de a manipula masele de mineri din Valea Jiului, spulberind pledoariile avocatilor liderului minerilor, care si-a construit apararea sustinind ca inculpatul a fost "prizonierul" mineriadei din septembrie 1991 si nu generatorul ei. Instanta suprema a decis ca, dupa executarea intregii pedepse, lui Cozma sa-i fie interzise drepturile civile, timp de sapte ani, precum si intrarea in orasele Petrosani si Bucuresti, timp de cinci ani.Dupa gratierea din 2004 ale unor fapte ale lui Cozma, aceasta a ramas sa execute zece ani, pedeapsa ispasita la zi.