Sange de fidjian

SCRIITORUL DE LA PAGINA 3
Ce parere ai despre operatiile de schimbare a sexului?, a intrebat-o Vasile B. pe sotie, iar aceasta i-a raspuns cum ii era obiceiul, tot printr-o intrebare: Chiar nu stii? Vasile B. se uita de doua ore, din fotoliul de langa fereastra, unde duminica citea ziarele stranse intr-o  saptamana, la blocul de vizavi.  Socotind ca ceva de afara il starnea s-o intrebe chestii care n-aveau nici o legatura cu viata lor, sotia s-a uitat si ea la blocul de pe cealalta parte a strazii. Si, pentru ca nu era nimic de vazut, l-a luat la rost: Ce-i cu prostia asta?


Nu e o prostie. E un lucru serios. Voiam sa-l discut cu tine inca de cand ne-am luat. Dar uite ca au trecut treizeci de ani de atunci si eu inca nu stiu daca e bine s-o fac sau nu. Vasile B. o fixa pe nevasta-sa grav, avea pometii cazuti, si ea stia ca pometii i se ingreunau numai cand se intampla ireparabilul. Nu cumva vrei sa spui ca te simti femeie, a zis ea in gluma, dar cu gura uscata de surpriza. Nu, nu ma simt femeie, a zis zambindu-i vag Vasile B. si, luand-o usor de mana, a continuat: Nu ma mai simt roman. Ma simt neamt, suedez, grec, danez, dar nu roman. Daca s-ar putea, m-as opera sa-mi modific originea. Ma intreb chiar daca n-am fost schimbat la nastere. De ce vorbesti asa, a zis imbufnata sotia. M-ai speriat. Aud ca unii ajung sa se opereze de sex la batranete. Nu mai vor sa moara mosi, vor sa moara babe.


Sa stii ca ce ti-am spus eu acum e mai important decat o operatie estetica. As vrea sa devin fidjian, a zis abia perceptibil Vasile B. Simt eu ca am o gena de fidjian. De fapt, nu doar simt, am si dovezi. Mai tii minte papagalul ala verde al vostru, care ma striga Marcel, Marcel cand veneam in vizita la ai tai cu flori si prajituri? Ei bine, n-a zburat, cum  stiai tu. N-am uitat usa deschisa si el a zburat. Adevarul e altul: l-am mancat! Pe urma m-am documentat, sa aflu ce mi-a venit, si am citit intr-o carte cu obiceiurile popoarelor ca in Insulele Fidji se mananca papagali verzi. Vasile, esti pe cale sa te ticnesti, a zis sotia, cumva mai linistita. N-ai mancat papagalul, i-am facut eu vant, ca sa nu-ti mai zica Marcel, Marcel. Am vrut sa-l dezvat, dar n-am putut si l-am vandut in Cismigiu.


Nu ma simt roman, iar suedez sau japonez n-o sa fiu niciodata. Sunt cetateanul unic al unei tari care nu exista. Urasc murdaria, detest dezordinea si lenevia, termin lucrurile pe care le incep, nu intarzii niciodata la serviciu si la intalniri, nu-mi calc cuvantul, nu pup acolo unde am scuipat si nu scuip unde am pupat, fac dus de doua ori pe zi, nu suport vorbaria si trufia, nu injur, nu mint, nu tradez, nu sunt las, cumpar numai ce-mi trebuie si cat imi trebuie, oriunde m-as duce ma simt strain, cand spun da e da si cand spun nu e nu. Ce fel de roman sunt eu? Vai ce m-ai speriat, Vasile, i-a spus sotia dupa ce Vasile B. a terminat tot ce avea de zis, credeam ca intr-adevar trebuie sa te operezi. Ca sa nu te mai simti fidjian exista hapuri. Dormi bine vreo trei saptamani si te trezesti si mai roman.

---

Despre autor: