Managerii de virf se inspira mai nou din filosofia hindusa pentru a-si imbunatati abilitatile de conducere.

Filosofia de viata indiana
are tot mai multi adepti
si in top management Una dintre noile directii in business consta in imprumutarea unor elemente din filosofia hindusa pentru a eficientiza activitatile. Nu este prima oara cind cultura orientala straveche influenteaza capitalismul modern, „Arta razboiului", a lui Sun Tzu, inspirind de exemplu eroul din filmul „Wall Street", aparut in 1987. Fiindca la mijlocul anilor ’90 companiile au inceput sa fie mai atente la schimbarile de mediu, devenind mai constiente de eficienta promovarii responsabilitatii sociale corporatiste in strategiile de marketing, un grup de universitari si consilieri de origine indiana a creat un nou curent numit de presa occidentala „karma-capitalism". Creatorii lui, Swami Parthasarathi, Ram Charan si Coimbatore Prahalad, au luat conceptul de „karma" si l-au ajustat la necesitatile afacerilor moderne. Astfel, karma nu se mai identifica pur si simplu cu soarta, ci ne arata ca vietile viitoare ne sint afectate de faptele pe care le facem in aceasta viata, fara sa excluda conceptul de liber arbitru. Esenta karma-capitalismului este ca marile companii sa creeze profit si sa ajute societatea in acelasi timp. Cu cit fac mai mult bine, cu atit vor avea mai mult de cistigat. Ideea in sine nu este noua, pe acelasi principiu bazindu-se responsabilitatea sociala corporatista aparuta in anii ’50 in Statele Unite. „Firmele nu ar trebui sa se preocupe doar de rezultatele financiare, ci ar trebui sa dea inapoi ceva comunitatilor in care fac bani", declara pentru Cotidianul Panos Manolopoulos, managing partner Stanton Chase Romania. Karma-capitalismul o duce insa la un alt nivel, preocupindu-se in egala masura de cistigurile inregistrate de companii si de nevoile angajatilor, clientilor, societatii si ale mediului. Florin Zamfir, directorul Editurii Mix, specializata in spiritualitate practica, spune pentru Cotidianul ca acest mod de a face afaceri este preferabil celui avid de cistig, bazat in unele cazuri chiar pe tunuri, fiindca „o crestere sanatoasa, constanta aduce bine tuturor pe termen lung, atit managerilor, cit si proprietarilor, angajatilor si familiilor lor, precum si mediului in care actioneaza o anumita firma".

Fenomenul karma-capitalismului s-a infiltrat pina la urma in birourile multor ma-nageri de virf din intreaga lume. Doua articole publicate anul trecut pe aceasta tema de „The New Yorker" si „BusinessWeek" au declansat o serie de reactii din partea presei si a blogge-rilor. Textul din care managerii de top ai lumii se inspira insa in prezent este un episod al epopeii sanscrite Mahabharata, „Bhagavad Gita" (Cintecul celui divin), ce contine una dintre primele ilustrari ale conceptului de „karma". El relateaza o conversatie intre zeitatea hindusa suprema, Krishna, si Arjuna, un print macinat de tribulatii inaintea unei batalii. Unul dintre invatamintele textului e ca liderii trebuie sa isi stapineasca impulsurile si emotiile care ar putea sa le umbreasca judecata. Secretul este asezarea scopului inaintea sinelui, lucru perfect aplicabil managerilor secolului al XXI-lea. Liderii adevarati sint altruisti, dornici sa preia initiativa si se concentreaza mai mult asupra responsabilitatilor pe care le au decit asupra rezultatelor sau cistigurilor financiare.

Managerii carismatici incep sa nu mai fie apreciati, racordati la aceasta filosofie de viata fiind cei care pot sa-si concentreze intreaga energie inspre indeplinirea obiectivelor companiilor pe care le conduc. Conceptul de timp liber este treptat anulat, cei care au renuntat primii la viata privata fiind chiar consultantii corporativi. Cazul lui Ram Charan ilustreaza exemplul perfect in acest sens. El nu a fost casatorit niciodata si nu are copii, iar toate posesiunile lui materiale incap intr-o valiza. Desi extrem de bogat, nu are nici macar un avion, cu toate ca zboara mai tot timpul pentru a se intilni cu diversi directori de companii de pe intregul mapamond. Cind nu doarme in avioane, isi petrece noptile in hoteluri. Oriunde s-ar afla in lume primeste prin curier haine curate de la asistentii sai, pe care le tri-mite inapoi dupa ce le foloseste. Prima locuinta si-a cumparat-o de curind, la virsta de 67 de ani, insa nu intentioneaza sa se mute in ea. Cel mai ciudat lucru legat de el este insa faptul ca nu are scopuri. Singurele lucruri de care este interesat, cum declara recent in pu-blicatia „Fortune", sint studiul, transmiterea mai departe a cunostintelor acumulate si ajutorarea altor persoane.

Si la nivelul cel mai de jos al afacerilor, cel al muncitorilor, karma-capitalismul pretinde altruism si dezinteres material. Se pare ca in viitor companiile se vor astepta ca lucratorii lor sa se bucure la inceputul, si nu la sfirsitul unei saptamini de munca. Intrebat de ziarul Cotidianul despre pericolul ca, in setea de profit, companiile sa foloseasca principii hinduse pentru a-i transforma in mod voalat pe indivizi in simple animale de povara, Virgil Ricu, life and executive coach la Chiron Consulting, declara ca exista posibilitatea ca aceste principii sa fie utilizate „in mod manipulativ, pentru a-i face pe angajati sa lucreze mai mult si sa aiba asteptari mai scazute". Ricu a subliniat insa ca sprijina demersul introducerii unei anume spiritualitati la locul de munca, dar numai in cazul in care actionarii si angajatii urmaresc acelasi scop, fara sa existe intre ei un contrast de valori. In viziunea sa, „lucrurile acestea se petrec pentru moment doar la nivel de discutie, de punere a problemei, nu si la nivel de implementare".

Totusi, intr-o lume din ce in ce mai materialista, dezbracata de spiritualitate, sansele ca acest curent sa dainuiasca pentru multa vreme sint destul de reduse. „Orice filosofie de viata sau de business care este foarte diferita de cea a tarii in care se implementeaza poate fi un punct de vedere benefic, dar in acelasi timp si extrem de greu de asimilat. Importul de practici si stiluri de comportament organizational care nu are radacini in mentalitatile locale poate fi nociv pentru ca oamenii nu vor putea sustine prin prisma valorilor personale linia impusa de companie", afirma pentru Cotidianul Madalina Didea, managing partner Hart Human Resource Consulting. Este improbabil ca scopurile ultime ale karma-ca-pitalismului sa fie atinse vreodata. Daca aceasta, totusi, se va intimpla, impactul cel mai puternic al Indiei in economia globala va fi asupra felului in care gindesc managerii de top.

Sfaturi practice privind amenajarea birourilor conform principiilor Feng Shui, pe www.cotidianul.ro/select