Greva sindicatelor frantuzesti a patruns si in institutiile culturale pariziene. Opera din Paris si Comedia Franceza cer pastrarea privilegiilor salariale vechi de sute de ani.

Greva artistilor de la Opera din Paris
poate costa 2,2 milioane de euro „Dupa ce mai multe sindicate au hotarit sa depuna preavizele de greva ca protest la adresa reformei pensiilor, o parte din personal a decis sa intrerupa lucrul. Drept urmare, directia Operei Nationale din Paris a fost obligata sa anuleze reprezentatia cu «Spargatorul de nuci», in coregrafia lui Rudolf Nureev, programata pentru miercuri, 14 noiembrie, la Opera Bastille. Ne prezentam scuzele si regretele fata de public", anunta ieri site-ul oficial al Operei Nationale din Paris. Dupa ce transporturile publice din Hexagon au fost blocate de sindicate, nici tehnicienii si nici artistii Operei nu s-au lasat mai prejos. Miza artistilor parizieni este mult mai importanta decit s-ar putea crede: ei lupta acum pentru pastrarea privilegiilor mostenite din vremea lui Ludovic al XIV-lea. In prezent, Opera din capitala franceza are 1.680 de angajati permanent, acestia bucurindu-se de unul dintre cele mai vechi sisteme de pensionare. In 1698, Ludovic al XIV-lea instituia o serie de reguli pentru personalul Academiei Regale de Muzica, predecesoarea Operei pariziene. Una dintre cele mai generoase reglementari asigura celor 154 de dansatori de la baletul Operei posibilitatea de a se pensiona de la 40 de ani, dupa minimum zece ani de munca. Majoritatea angajatilor profita de acest avantaj in jurul virstei de 42 de ani, informeaza AFP. Nici cei 102 membri ai corului nu o duc prea rau, ei putind iesi la pensie inca de la virsta de 50 de ani. Toate aceste privilegii ar fi spulberate o data ce s-ar aplica proiectul regimului Sarkozy de a unifica planul de pensii si de a stabili virsta minima de pensionare la cel putin 60 de ani.

Greva de la Opera a inceput cu protestul personalului tehnic, ceea ce a condus la anularea spectacolelor lirice („Traviata", „Tosca") sau de balet, cum este inedita reprezentatie cu „Visul Medeii". Ratarea inceputului de stagiune dezamageste nu doar publicul, ci si personalul. „E pacat, dar e vorba sa ne aparam drepturile. Asa intelegem noi sa ne rezolvam problemele", spune unul dintre grevisti, inginerul de sunet Philippe Taberlet, citat de „Times". El admite ca munca tehnicienilor este azi aproape in totalitate mecanizata si ca s-a diminuat foarte mult stresul fizic care motiva pensionarea timpurie. Ramine insa protestul de principiu. Inginerul nu e de accord cu motoul lui Sarkozy, „munceste mai mult, ca sa cistigi mai bine". „Asta e o idee americana, nu-i asa?", il intreaba el pe reporterul britanic.

Personalul tehnic de la Opera pariziana se bucura doar in parte de asentimentul artistilor. Unul dintre dansatorii francezi declara pentru „Le Monde" ca este „mai degraba un partizan al negocierii inainte de a bloca lucrurile". Un alt coleg, reprezentant al sindicatului coristilor, considera la inceputul acestei luni ca miscarea de protest este „ciudata" si ca „a venit prea devreme". Potrivit presei franceze, daca protestele nu inceteaza, Opera din Paris risa sa piarda nu mai putin de 2,2 milioane de euro. Intre timp, rindurile artistilor au fost ingrosate si de personalul din teatru. Astfel, o piesa a lui Lope de Vega, programata ieri la Comedia Franceza, a fost anulata, angajatii vechiului teatru dorind si ei sa-si conserve privilegiile care dateaza din 1812.

Ultimele noutati despre greva scenaristilor americani, pe www.cotidianul.ro/select