Daniel Barbu, politolog: Imaginea negativa a Romaniei in strainatate este imposibil de combatut, cu atit mai putin de un ministru de Externe tarat si un stat indiferent la problema romilor.

Care este trecutul tiganilor in Romania?

Pina in urma cu 150 de ani, tiganii din Regat au fost robi, adica „bunuri agricole insufletite". Puteau fi vinduti, cumparati, lasati mostenire, exploatati sexual, nu numai la munci agricole. Dupa 1989, statul roman a condamnat comunismul, Holocaustul, dar nu s-a condamnat niciodata pe sine pentru ca a fost proprietar de sclavi, la fel si Biserica Ortodoxa Romana. Sa nu uitam ca majoritatea robilor tigani apartineau domnitorului si Bisericii. Satele cu populatie tiganeasca din jurul Bucurestiului sint satele care apartineau manastirilor. Dupa secularizare, nimeni nu s-a mai ocupat de ei. De la generatia lui Kogalniceanu, nici un personaj public nu a mai deschis o dezbatere despre sclavie. Interesul pentru tigani a fost mai mult unul „folcloric".

Prin ce masuri s-au adresat autoritatile Romaniei postcomuniste, cit si regimurile anterioare problemei tiganilor?

De la dezrobirea lor, statul roman nu a intreprins decit doua operatiuni majore adresate explicit tiganilor. Prima a fost tentativa de deportare in Transnistria, in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, iar a doua a fost Legea nr. 25/1976 privind obligatia persoanelor apte de munca sa depuna o activitate utila. Legea nu se referea explicit la tigani, insa ea ii viza pe cei care duceau o viata parazitara. Statul se angaja chiar sa le ofere o slujba, iar daca ei se sustrageau, statul ii incadra fortat. In afara acestor masuri nu vad altele majore, chiar si in postcomunism. Infiintarea unui Consiliu pentru Combaterea Discriminarii si aparitia unor agentii guvernamentale pentru integrarea romilor sint mai degraba o reactie la criteriile politice impuse de UE, la Copenhaga, in 1993, in vederea aderarii. In cazul nostru, al Bulgariei, dar si al Ungariei, Poloniei sau Cehiei, aceasta chestiune a fost vazuta mai mult ca una politica, legata de discriminare. Statul roman a respectat criteriile politice, insa problema sociala a ramas in sarcina organizatiilor civice.

Cum apreciati raspunsul autoritatilor romane la criza din Italia?

Presedintele si Guvernul cer programe europene, or, statul roman este cel care trebuie sa-si rezolve aceasta problema, pentru ca nu finlandezii i-au tinut sclavi pe tigani, ci statul si Biserica. Statul este indiferent fata de localitatile locuite de tigani, care legal nu exista. Trebuie pus capat existentei acestora sau ea trebuie confirmata. La ce ajuta programele europene daca statului pare ca-i scapa populatia printre degete, si nu doar populatia care pleaca in strainatate? Un tigan in minus e o problema in minus, par sa gindeasca unele dintre autoritati. Al doilea raspuns este ca trebuie sa deschidem mai multe consulate, or, problemele acestor populatii marginale pornesc de la Avrig. Nu trebuie sa avem grija de tigani doar dupa ce ajung acolo. Statul roman va ajunge astfel un prestator de asistenta juridica pentru infractorii romani din strainatate, ceea ce mi se pare pervers. Ar trebui sa aparam mii de infractori din bugetul public.

Cum apreciati reactia ministrului Cioroianu fata de infractorii romani din Italia?

Declaratia domniei sale a fost incorecta politic. Or, in UE corectitudinea politica este norma. Nu cred ca Romania isi poate permite acum luxul unui ministru de Externe tarat, care la orice reuniune va stirni in mintea majoritatii participantilor remarca „asta este rasistul din Romania!".

Cit despre incercarile de a schimba imaginea Romaniei, impotriva actualei imagini nu se poate lupta. Spre exemplu, degeaba explica italienii ca ei sint cei cu Leonardo si Dante, pentru ca, in mintea americanului mediu, italienii sint mafioti sau gigolo.

Ce ar trebui sa faca statul roman pentru tigani pentru a preveni asemenea situatii?

Statul roman trebuie sa asigure tuturor prestatii de calitate, pentru ca are nevoie de o populatie bine ingrijita si bine educata, educata chiar cu forta.

Abandonul scolar nu mai este tratat acum ca o problema in Romania. Inainte de 1989, dirigintele era obligat sa aduca elevul la scoala. Daca parintii refuzau, dirigintele anunta militia. In Franta, politia interpeleaza pe strada, in timpul anului scolar, orice adolescent care nu se afla la scoala. Statele se simt datoare sa ofere cetatenilor sanse egale, chiar impotriva subiectivitatii personale, pentru ca un tinar tiganus se poate sa nu-si dea seama la ce-i serveste scoala. Ar trebui introdusa de urgenta obligativitatea invatamintului pina la 18 ani.

In conditiile in care statul nu actioneaza, exista masuri pornite de la liderii comunitatii rome?

Liderii sint niste potentati care sint in legatura doar cu „supusii" care le recunosc autoritatea. Exista insa ONG-uri si partide ale romilor care au avut initiative. In Bihor este o initiativa Romani CRISS pentru integrarea copiilor in scoala. Este posibil ca in judet sa fi existat o segregare scolara, iar propunerea a fost insusita de Inspectoratul Scolar si tiganusii sint distribuiti acum in toate clasele. Insa a aparut un alt fenomen: parintii maghiari sau romani isi retrag copiii din aceste scoli, ca reactie la initiativa de integrare.

A fost mai usor pentru tigani sa-si transpuna modul de viata intr-un stat care este perceput drept unul cu un grad mai mare de coruptie, precum Italia?

Statul italian este mai slab decit cel francez. Autoritatile ar fi putut actiona de mult, deoarece taberele tiganesti existau de multa vreme. Poate ca e un stat mai lent, care actioneaza mai greu pina se dumereste, precum cel roman. Ca ipoteza de lucru putem lua in calcul si existenta micii coruptii a politistilor. Italia nu este o tara lipsita de criminalitate. E o tara obisnuita cu o anumita violenta, chiar si politica. E comod sa spui ca e vina romanilor. In anii ’90 se bucurau de aceeasi „reputatie" albanezii din Grecia. Italienii insisi, in imaginarul colectiv american, sint asimilati cu mafiotii. Acum au gasit pe cineva mai slab decit ei, iar imaginarul colectiv s-a inflamat. Chiar si la noi a existat emotia creata de mafia chineza si racketii ucraineni. Miine o sa gasim infractorii pakistanezi, pentru ca avem un deficit de forta de munca si vor veni populatii extracomunitare.

Credeti ca in Spania putem vorbi despre o reusita a integrarii tiganilor, care au o comunitate mai numeroasa decit in Italia?

Succesul integrarii tiganilor in Spania este mai mult o constructie a spaniolilor decit un succes al tiganilor. Tiganii spanioli sint produsul artei 1900. Avangarda spaniola a revalorificat artistic spectacolul tiganesc, a aparut arta flamenco. La noi, promovarea folclorului tiganesc beneficiaza doar de public de aceeasi etnie, nu ca in Spania.

Firea romanilor Profesorul universitar doctor Daniel Barbu este director al Institutului de Cercetari Politice si sef al catedrei de stiinta politica a Universitatii din Bucuresti. Este autor al mai multor lucrari, printre care „Sapte teme de politica romaneasca", „Republica absenta" si „Bizant contra Bizant", si coordonator al volumului „Firea romanilor".