Parlamentul European a adoptat ieri rezolutia de ratificare a acordurilor de readmisie dintre Uniunea Europeana si Republica Moldova, in documentul adoptat ieri aparand si recomandarile raportorului Jean Marin Marinescu (PPE) care resping existenta "limbii moldovenesti".
Solutia neutra
In recomandarile raportorului se aminteste prezenta in acordul de readmisie cu Republica Moldova a "limbii moldovenesti" si se mentioneaza ca "In paralel cu reiterarea sprijinului pentru aplicarea acordurilor de facilitare a vizelor si de readmisie, ca si angajamentul de aplicare a prevederilor lor, Romania sustine ca participarea la acordurile amintite nu implica nici un fel de recunoastere a numelui limbii la care se face referinta ca <<moldoveneasca>>. Romania reitereaza ca in conformitate cu faptele si dovezile stiintifice, printre care si interpretarea Academiei de Stiinte a Republicii Moldova (emisa in septembrie 1994) numele corect al acestei limbi este romana".
Raportorul Jean Marin Marinescu "sustine pe deplin aceasta declaratie oficiala a Romaniei inaintata in Consiliu la 9 octombrie 2007 si reaminteste ca aceeasi declaratie a fost facuta de autoritatile romanesti cu referire la Protocolul la Acordul de Parteneriat si Cooperare dintre Comunitatea Europeana si statele membre pe de o parte si Republica Moldova pe de alta parte, cu ocazia aderarii Bulgariei si Romaniei la Acordul de Parteneriat si Cooperare".
Regrete
In acelasi document se precizeaza ca "raportorul ia nota de faptul ca in toate cele 9 acorduri cu tarile din Balcanii de vest Comisia a folosit formularea neutra <<semnat la... in limba oficiala a partilor>>". Raportorul "regreta ca aceasta formulare nu a fost folosita in cazul acordurilor cu Republica Moldova si, pentru viitor, recomanda folosirea unor astfel de formulari neutre in cazul unor contexte sensibile, cum este cazul de fata". In continuare, raportorul "regreta insuficienta implicare si informare a Parlamentului European in ceea ce priveste deschiderea negocierilor si negocierea unor astfel de acorduri. Reprezentand direct cetatenii Europei, Parlamentul are un rol esential de jucat in intarirea controlului actiunilor externe ale Uniunii Europene si a controlului democratic".
Europarlamentarii PSD au votat ieri impotriva rapoartelor privind Acordurile UE-Moldova referitoare la vize si readmisie, supuse votului in plenul PE si aprobate in pofida opozitiei social-democratilor, informeaza Biroul de presa al PSD din PE intr-un comunicat, transmite Mediafax. Potrivit comunicatului citat, votul a oferit delegatiei PSD din PE ocazia de a preciza, printr-o Declaratie scrisa, ca nu este impotriva substantei acestor acorduri, ci "a utilizarii conceptului stalinist de limba moldoveneasca, inventat de regimul sovietic spre a diviza natiunea (culturala) romana". Eurodeputatii PSD au declarat de asemenea ca "mentionarea limbii moldovenesti este nula in ceea ce ii priveste". Potrivit comunicatului citat, o parte din socialistii europeni au votat impotriva, iar europarlamentarii din cadrul PD si PNL au votat pentru aprobarea acestor rapoarte.
Dusmanul limbii romane
Vasile Stati, fost politruc de la Chisinau, in prezent profesor la Academia de Administrare Publica din subordinea Presedintiei de dincolo de Prut, s-a facut remarcat prin sustinerea existentei unei etnii si a unei limbi "moldovenesti". Exclus din Uniunea Scriitorilor de la Chisinau in 1982 pentru plagiat, Stati isi continua activitatea de "moldovenizare" sub aripa ocrotitoare a presedintelui Voronin - desi el insusi se considera un marginalizat. Dialogul cu Vasile Stati (foto) este destul de dificil - mereu recurge la expresii care ii demonstreaza dispretul maxim fata de Romania. Dialogul pe care il reproducem in randurile ce urmeaza a fost realizat cu sprijinul Asociatiei Presei Independente de la Chisinau. Interviul este disponibil integral on-line pe www.ziua.ro
Faza a doua: Voronin, stapan pana la Carpati
Din punctul de vedere al politicii externe a Chisinaului, dupa reunificarea cu Transnistria Stati vede "o faza a doua" a unificarii Moldovei cu teritoriul dintre Carpati si Prut si ameninta "sa nu va trebuiasca muzica, ca dumneavoastra aveti multe probleme, mai ales la Carpati". Vasile Stati se vede ca un marginalizat: "eu nu pot publica nici un articol in Moldova, in Timpul, Jurnal de Chisinau, Literatura si Arta". Si aceasta in ciuda faptului ca librariile din Chisinau gem de volumele sale, scose in conditii grafice de exceptii si la preturi derizorii, care variaza intre 20 si 50 de lei moldovenesti - intre 4 lei si 10 lei grei. Totusi, nu vrea sa spuna cine ii sponsorizeaza cartile: "In aceasta situatie de dezmat romanesc de insulta si de discreditare, cativa oameni de afaceri nu vor sa fie victime ale acestor atacuri in haita", afirma Stati, mergand pana la a afirma ca "la noi e debandada totala romaneasca". La intrebarea daca moldovenii din dreapta Prutului vorbesc "moldoveneste" raspunde scurt "da, da, desigur", oferind drept sustinere la afirmatiile sale o suma de regionalisme.
Profesor cu un plagiat la activ
Vasile Stati se declara "ocazional, provizoriu si din greseala, profesor la Academia de Administrare Publica din subordinea Presedintiei" fiind in acelasi timp un persecutat la Chisinau conform propriei opinii: "mi se refuza angajarea la Academie si la toate institutiile de stat, inclusiv la Universitatea de stat pe care am avut onoarea s-o absolvez, cu mentiune". Motivul acestui refuz: "fiindca sunt dusmanul natiunii". Isi mai motiveaza "marginalizarea" afirmand ca nu a "binevoit sa reintre in randurile partidului" si pentru ca "a demonstrat ca deznationalizarea care merge prin toate parghiile duce la disparitia statului moldovenesc"
Vasile Stati a fost exclus din Comitetul Central al Partidului Comunist de la Chisinau in urma unei acuzatii de plagiat. Stati explica ce s-a intamplat in 1982 astfel: "n-o sa aveti timp sa va lamuresc toate dedesubturile si toata ciorovaiala si toata tarasenia cu plagiatul din 1965 pana in 1990 care s-a practicat in Moldova, a fost un fapt cultural de masa, dar s-a gasit tapul ispasitor, pentru doua fragmente, trei fragmente".
Cotidianul Timpul de la Chisinau a informat in cadrul unui amplu studiu "Nasii limbii moldovenesti" ca "Vasile Stati era si membru al Uniunii Scriitorilor, din care a fost exclus nu in anii democratiei, dar in plin regim comunist. Dupa ce s-a intors din calatorii prin Europa, unde a insotit ansamblul "Joc", el a hotarat sa scrie un jurnal, din care a facut apoi un roman. (...) Scriindu-si amintirile din "strainataturi", autorul a ajuns la un moment cand nu stia cum sa se exprime "pre moldoveneste", ca sa iasa frumos, si a decis sa plagieze - din Zola un pic, din altul un pic, din celalalt inca un picusor si tot asa... Or, rasfoind jurnalul lui Stati, ai impresia ca esti lectorul unei antologii de plagieri".
Politruc comunist
Stagiul sau indelungat in randurile Partidului Comunist de la Chisinau este descris de Stati in urmatoarea formula: "ocazionala, din greseala, dar nu provizorie". "Eu eram un activist comsomolist si m-au angajat in niste campanii electorale, eu lector, luam cuvantul in fata publicului, era un tren de agitatie, cat am mers noi doua zile pana la Calarasi din lectorii care erau am ramas numai eu, disciplinat, cuminte si au observat si au fost niste presiuni si niste momeli irezistibile - apartament - si ma momeau si in sfarsit eu am cedat si am lucrat la Comitetul Central al Comsomolului (...) si am lucrat la Comsomol pana in 1968, intre 1968 si 1970 am fost ofiter la Ungheni, a fost o prostie cand s-au luat ofiteri din rezerva in cadrul armatei active si dupa aceea m-au luat in cadrul Comitetului Central, tot asa nu se stie pentru ce merite", mai povesteste Vasile Stati.
Diferentele dintre romani si moldoveni
Intrebat care e diferenta dintre romani si moldoveni Vasile Stati ocoleste un raspuns clar: "Considerati ca aceasta este o intrebare corecta? Daca eu am sa va intreb care este diferenta dintre rrom si roman? E treaba mea, e convingerea mea". Solicitat sa defineasca moldovenismul raspunde cu o intrebare "Dumneavoastra sunteti romanca? - Da - Pe ce criteriu? Fiindca sunteti si sa fiti sanatoasa! Acesta este singurul criteriu" iar la baza identitatii etnice pune "libera alegere" si acuza direct Romania: "singura tara care nu a insusit acest criteriu este a saptea tara din Uniunea Europeana".
Iritat de romanism
Vasile Stati vorbeste ironic despre "rrromanismul cu 36 de r inainte" si tine sa sublinieze ca "romanul este destepti, el este roman si prin asta este destept, insa mai trebuieste si niste lecturi". "In Moldova, de cand exista Moldova, majoritatea populatiei, 65, 75 la suta, indiferent de regim - fanariot, rusesc, rrrromanesc - s-au considerat moldoveni". "In 2004, 75% din populatie s-au considerat moldoveni. Dintre acestia dupa 16 ani de romanizare totala, romanizarea e mai dihai - pardon de acest moldovenism - decat in Romania", mai afirma Stati, apreciind ca remarcile OSCE cu privire la falsificarea recensamantului nu ar fi importante pentru rezultatul chestionarului.
Existenta limbii austriece
Vasile Stati neaga unitatea limbii germane. Intrebat de ce in Austria si Germania se vorbeste limba germana Vasile Stati raspunde: "In 1995 a venit la noi o delegatie din Parlamentul austriac si noi am pus intrebarea: care sunt relatiile germano-austriece? Si acest austriac, neamt, german spune ca noi avem relatii foarte bune de colaborare cu Germania, doar aceasta problema si anume limba, asa ne-a spus el". Totodata, profesorul de la Chisinau sustine ca unirea Moldovei si Tarii Romanesti din 1859 nu ar fi tocmai valabila: "cateva judete se unesc, sunt lipite - aceea a fost unire cum am fost eu mitropolit asta vara", din punctul sau de vedere statalitatea Moldovei "a fost amanata pana in 1917 cand s-a proclamat Republica Democratica Moldoveneasca".
Voronin atacat de presa de la Chisinau
Presa de la Chisinau a reactionat la afirmatiile presedintelui Voronin cu privire la existenta "limbii moldovenesti", transmite Rompres. Nimic nou in interviul acordat recent unui cotidian de la Bucuresti, seful statului moldovean a repetat ceea ce a spus si in alte randuri - si cu tricolorul si cu limba si cu Romania, scrie ziarul Flux in numarul sau de ieri. Pe langa criza de identitate pe care o acuza Vladimir Voronin, miza declaratiilor sale este una electorala, el adresandu-se prin interviul aparut in presa de la Bucuresti electoratului sau conservator, care, potrivit Flux, va vota sigur si in alegerile din 2009 secera si ciocanul. In acest context, ziarul considera ca nu sunt de asteptat imbunatatiri nici in relatiile cu NATO, nici pe linia integrarii europene, dar nici in relatiile cu Rusia. In ceea ce priveste relatiile dintre Bucuresti si Chisinau <<cele doua capitale vor trebui sa-si dea mana si sa se recunoasca drept frati>>, adauga Flux. Jurnal de Chisinau titreaza "Limba moto-moto", preluand o afirmatie a presedintelui moldovean din recentul interviu. Afirmand "limba poate sa se asemene moto-moto, dar noi o numim moldoveneasca", presedintele a recunoscut, indirect, ca romana si "moldoveneasca" sunt aceeasi limba, scrie Jurnal de Chisinau. Cotidianul Timpul preia integral sub titlul <<Romania, ultimul imperiu al Europei>>, interviul aparut in presa romaneasca, fara nici un fel de comentarii. (G.D.)
Cronicarii il desfiinteaza pe Stati
Tocmai cronicarii la care face apel Vasile Stati pentru a sustine existenta "limbii moldovenesti" sunt cei care ii desfiinteaza acestuia teoriile afirmand clar ca in statul medieval Moldova se vorbea limba romana. Grigore Ureche ii include pe moldoveni in etnia romaneasca: "Rumanii cati se afla lacuitori la Tara Ungureasca si Ardeal si la Maramorosu, de la un loc santu cu moldovenii si toti de la Ram se trag". Miron Costin extermina dintr-un condei toate scrierile lui Vasile Stati afirmand: "Ca acest nume moldovan ne este de pre apa Moldovei dupa al doilea descalecatul acestei tari de Dragos voda (...) Macar dara ca si la istorii si la graiul si strainilor si in de sine, cu vremi, cu vacuri, cu primenele, au si dobandesc si alte nume, iara acela carele este vechi nume sta intemeiat si inradacinat, roman, cum vedem. Ca savai ne raspundem acum moldoveni, iara nu intrebam stii moldoveneste? ce: stii romaneste? adeca ramleneste. Putin nu este: scris romanice? pe limba latineasca".Dimitrie Cantemir - la fel considerat de Vasile Stati a fi unul din parintii "limbii moldovenesti" - isi intituleaza astfel lucrarea intocmita la cererea Academiei din Berlin: "Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor. Intai pre limba latineasca izvodit, iar acmu pre limba romaneasca scos cu truda si osteneala lui Dimitrie Cantemir Voievodul". (G.D.)