Ioana si Klara, pe Podul Minciunilor

In timp ce premierii Calin Popescu Tariceanu si Ferenc Gyurcsany dezbateau subiecte serioase la sedinta comuna a celor doua guverne, sotiile lor strangeau relatiile romano-maghiare la o plimbare prin centrul Sibiului si la un pranz comun cu ciorba de vacuta, consome de rata si vinuri asezonate. Jurnalul National a participat la programul celor doua doamne si va prezinta in exclusivitate traseul lor prin capitala culturala europeana.


Ioana Popescu Tariceanu si Klara Dobrev s-au revazut ieri-dimineata, dupa un an de la anterioara sedinta comuna a celor doua guverne. In piata mare a Sibiului cele doua doamne s-au imbratisat, s-au pupat si s-au asezat in rand cu ministrii romani si maghiari ca sa astepte salutul sotilor. Dupa cum dicta ceremonia de primire, premierul Tariceanu si premierul Gyurcsany au salutat garda de onoare, dupa care au luat la rand, pentru strangeri de maini, tot efectivul de ministri, mai vechi sau mai noi, asa cum au impus remanierile guvernamentale din ultimul an. La finalul sirului de oficiali, propriile sotii au primit si ele, chicotind, sarutari de maini. Imbracate sobru, deci nu prea calduros, cele doua doamne tropaiau putin de frig in asteptarea momentului de final. Tunsa scurt, satena, cu ochii albastri, Klara Dobrev face nota discordanta cu peisajul oficial intunecat de pardesie negre, prin paltonul bej pe care il purta. Mai face o nota diferita: nu poarta numele sotului. La casatorie a decis sa isi pastreze propriul nume de familie, lucru obisnuit in Ungaria. E la fel de tanara ca Ioana Tariceanu, nascuta fiind in 1972. Klara Dobrev are origini bulgaresti dinspre tata, mama fiind unguroaica. Bunicul dinspre mama a fost ministru in anii a€™60.


PRIMUL POPAS. Cand demnitarii se retrag la sedinta de guvern, Ioana si Klara o iau la pas prin piata cea mare a Sibiului. Alaiul - redus. Pe doamna Tariceanu o insoteste un consilier guvernamental si, un pic mai tarziu, apare sotia prefectului de Sibiu, fostul membru PD Ion Ariton. Doamna Dobrev are langa ea cativa consilieri si pe primarul orasului Pecs, care va deveni in 2010 capitala culturala europeana, dupa modelul Sibiului. Prima oprire: Ca-tedrala romano-catolica. Se asaza pe bancile vechi de lemn, incalzite ingenios cu tevi de apa calda, si asculta explicatiile preotului. Explicatii care vin in limba oaspetilor, adica maghiara. Pentru Ioana Tariceanu, translatorul reia povestea bisericii din secolul al XVIII-lea. O iau apoi pe stradutele inguste si pustii spre Colegiul National Samuel von Bruckental. Ioana Tariceanu, incomodata de geanta, o paseaza unui SPP-ist. La coltul bisericii din care au iesit asteapta coloana de masini, dar alaiul celor doua prefera plimbarea pe jos. La Colegiu, primirea este facuta de director, care le spune istoria asezamantului. Le invita apoi intr-una din salile Colegiului, unde patru eleve de clasa a XI-a isi prezinta un proiect: un calendar realizat la Brasov impreuna cu elevi din Ungaria si Germania. Discutia, bilingva initial (romano-maghiara), trece prin etape anglo-saxone si germane. "E vreo limba pe care n-am folosit-o inca?", intreaba Klara, dupa care, intorcandu-se spre eleve, le intreaba ce vor sa se faca atunci cand vor fi "mari". "Toti copiii primesc intrebarea asta. Sotul meu l-a intrebat pe baietelul nostru de 5 ani acelasi lucru, si Mihai i-a raspuns: «Tu cand aveai 5 ani te-ai gandit la ce o sa te faci cand o sa fii mare?»", povesteste Ioana Tariceanu. Cele doua doamne sunt invitate la biserica parohiala evanghelica. O usa de fier forjat din secolul al IV-lea si un vas turnat din materialul unui tun turcesc ii retin atentia Klarei Dobrev. Si ii mai suna cunoscut un cuvant: stiuca, indicata de ghid ca simbol sculptat pe o piatra funerara. "Sa va intoarceti si cand o fi ceva mai cald", se zgribuleste ghidul in fata celor doua doamne, scurtandu-si explicatiile. Apoi, drumul spre Muzeul de etnologie saseasca trece pe Podul Minciunilor. Doua sunt legendele podului: ori numele i se trage de la vanzatorii din piata de alaturi, care isi laudau marfa, ori de la declaratiile indragostitilor care se plimbau pe pod.


PLIMBARE SCURTATÃ…. Muzeul de etnografie este punctul final al plimbarii. Programul s-a scurtat pentru ca sotul Ioanei Tariceanu a limitat sedinta de guvern la o singura ora si nu mai e timp pentru o vizita la biserica ortodoxa din Sibiu. Intre doua bombonele Tic-tac, doamna Dobrev insista sa mearga si acolo dupa-amiaza. Pana
atunci, sunt preluate de masinile SPP si duse la hotel, unde au luat masa la un salon de la etajul 14. Aici nu au cerut nimic special. Au mancat consome de rata si ciorba de burta, pe care le-au stropit cu vinuri asezonate. Abia dupa-amiaza, Ioana si Clara si-au reintalnit sotii. Premierul Tariceanu urma sa-si duca musafirii in centrul istoric al Sibiului, dar frigul a anulat plimbarea.Klara Dobrev: Sotul nu-ti poate fi sef
Klara Dobrev (foto) a acceptat sa acorde un interviu in exclusivitate pentru Jurnalul National. A preferat limba engleza, desi avea la dispozitie un translator.

Jurnalul National: Cum vi se par Romania si Sibiul?Klara Dobrev: E a doua oara cand vin in Romania. Prima data a fost acum doi ani, la prima sedinta de guvern comuna, in Bucuresti, cand am avut program comun tot cu Ioana Tariceanu. Doua lucruri mi se par fascinante in Romania. Pe de o parte, Europa vrea sa ne invete ce inseamna multiculturalitatea, toleranta, diferentele dintre natiuni. Eu cred insa ca voi puteti sa invatati Europa ce inseamna toate astea. Pe de alta parte, la Liceul Bruckental am vorbit cu copii pentru care era absolut firesc sa vorbeasca mai multe limbi: romana, maghiara. Istoria si traditiile ii ajuta sa vorbeasca in romana si in maghiara, iar faptul ca sunt foarte moderni ii face sa vorbeasca si engleza, si germana, ceea ce este foarte bine.

---

Despre autor: