Batran de 1.600 de aniPostul este o randuiala disciplinara a Bisericii, fiind fundamentat pe texte scripturistice si patristice. El consta in infranarea totala sau partiala de la anumite alimente, pe un timp mai lung sau mai scurt, fiind practicat inca de la inceputul omenirii. O dovada in acest sens il constituie si faptul ca postul se regaseste in toate religiile lumii.


IN ANTICHITATE. Originea postului este incerta. Unii considera ca postul a aparut ca o completare a cultului mortilor. Cei vii aduceau jertfe animale pentru morti, dar nu aveau voie sa se atinga de ele. Pe de alta parte, durerea pricinuita de moartea celor dragi a avut drept urmare fireasca ignorarea mancarii si bauturii. Altii considera practicarea postului drept un act de austeritate si cumpatare, recomandat si practicat de intemeietorii religiilor sau curentelor filosofice. Caracterul religios al postului s-a impus treptat, in special in urma unor viziuni cu caracter divin. Postul a inceput sa fie privit drept un act de pocainta, o pregatire inaintea savarsirii actelor religioase sau ca un semn de doliu, depasind caracterul simplist de mijloc igienic pentru sanatatea corporala.


POSTUL PROOROCILOR. In Vechiul Testament, primul indemn spre post este prefigurat in porunca adresata de Dumnezeu lui Adam si Eva: "Din toti pomii din Rai poti sa mananci, iar din pomul cunostintei binelui si raului sa nu mananci, caci in ziua in care vei manca din el, vei muri negresit!" (Facere 2, 16-17). Dupa alungarea primilor oameni din Rai, postul a fost prescris poporului evreu prin poruncile date de Dumnezeu prin Moise si ceilalti prooroci. El se referea la anumite zile din an. Sfanta Scriptura consemneaza si postul particular, practicat in diferite imprejurari: postul lui Moise de 40 de zile pe Muntele Sinai, postul lui Daniel de 3 saptamani, in Babilon, postul lui David in semn de pocainta, postul lui Ilie, postul proorocitei Ana.


ISTORIC. In cadrul anului bisericesc, care debuteaza la 1 septembrie, primul post de durata este cel randuit inaintea Nasterii Domnului, numit si postul Craciunului. Primele mentiuni despre acest post dateaza din secolele IV-V, Fericitul Augustin si episcopul Leon cel Mare al Romei numindu-l postul din luna a zecea (calendarul roman incepea cu luna martie). Numarul zilelor de post era variabil, intre 7 si 40 de zile. La fel si asprimea lui. Sinodul local din Constantinopol, prezidat in anul 1166 de patriarhul Luca Chrysoverghes, a uniformizat durata si asprimea postului. El urma sa inceapa la 15 noiembrie si sa se incheie in seara zilei de 24 decembrie. Daca ziua lasatului de sec cade miercuri sau vineri, postul incepe din aceasta zi, 14 noiembrie, asa cum este cazul si in acest an.


In mod simbolic, Postul Nasterii Domnului aduce aminte de proorocii si dreptii Vechiului Testament care au petrecut in post si rugaciune, asteptandu-L pe Mesia. De altfel, numerosi prooroci care au vestit Intruparea Domnului sunt praznuiti in acest post.


Masura dragostei Sfintii Parinti au pus un accent deosebit asupra laturii spirituale a postului. Astfel, postul crestin nu se rezuma doar la abtinerea voluntara de la mancare si bautura, ci si la lupta impotriva patimilor, instinctelor si pornirilor pacatoase ale trupului sau sufletului. Se poate spune ca postul este masura dragostei noastre fata de Dumnezeu. De aceea, postul nu trebuie centrat pe om, pe sanatatea sa (tinem post pentru ca s-a demonstrat stiintific ca este benefic organismului), ci trebuie sa se indrepte spre Dumnezeu. De aceea, postul trupesc trebuie unit cu postul sufletesc. Sfintii au aratat foloasele postului atat pentru suflet, cat si pentru trup. Postul crestin a imbracat un important caracter religios, devenind un act de virtute si de cult, o treapta in urcusul duhovnicesc, un semn de respect si o jertfa personala adusa lui Dumnezeu.


Tipuri de postire Primele reglementari privind postul crestin dateaza inca de la sfarsitul secolului I. "Didahia sau Invatatura celor 12 Apostoli" fixeaza ca zile de post miercurea si vinerea, in amintirea Patimilor Mantuitorului. Mai tarziu, "Canoanele Apostolice", "Didascalia" si "Constitutiile Apostolice" prescriu postul inainte de hirotonie, botez si impartasire, postul de miercuri si vineri, precum si inaintea marilor sarbatori. Totodata, s-au stabilit si diferite tipuri de post.
Astfel, el poate fi: integral (total), constand in abtinerea completa
de la orice mancare si bautura; postul negru (xirofagie), in care este ingaduita doar hrana uscata: paine, fructe uscate, seminte, legume si apa; postul comun (obisnuit), care admite consumarea mancarurilor gatite din alimente de origine vegetala, inclusiv untdelemnul; postul usor, numit si dezlegare, cand este ingaduita consumarea pestelui, vinului si untdelemnului.


Indemnuri de la Sfinti "Fa stomacul mic, limba tacuta, pastreaza-ti mintea limpede, inima curata, blanda si smerita. Iata postul." (Sfantul Vasile cel Mare) "Chiar daca ai sta flamand si ai dormi pe pamant si ai manca cenusa si ai plange totdeauna, daca nu esti de folos celuilalt, nimic maret nu ai realizat." (Sfantul Ioan Gura de Aur) "Postul, acest doctor al sufletelor noastre, are puterea la unii sa reprime infierbantarile si zburdalnicia trupului, la unii sa domoleasca mania, la altii sa alunge somnul sau sa stimuleze dorinta pentru fapta buna. El face pe fiecare sa ia aminte la sine insusi si-l invata sa-si aminteasca pacatele si lipsurile sale." (Sfantul Simeon Noul Teolog) "Postul nu inseamna numai sa mananci rar, ci sa mananci putin. Adevaratul post nu consta, de altfel, numai in a domoli propriul nostru corp, ci in a renunta la hrana in scopul de a da painea ta celui ce nu are." (Sfantul Serafim de Sarov)


40 de zile a durat postul Mantuitorului inainte de a-si incepe activitatea publica. El a adaugat postului rugaciunea, curatia inimii si milostenia, pentru a fi o arma de nebiruit impotriva ispitelor. Sfintii Apostoli au postit si ei, asemeni Invatatorului lor. Astfel, postul a intrat in Traditia Bisericii. Sfintii Parinti au practicat la randul lor postul, inmultindu-l. 
a— Ritualuri si semne din popor a— Odihna in post a— Rostul si intelesul Sfintei Liturghii a— Zilele de post si sarbatorile a— Maica si Pruncul in iconografie a— Asteptarea lui Mesia a— Sa dovedim ca meritam numele de bun crestin a— Puterea Maslului a— Marii sfinti postitori a— Postirea omului modern