"Nu da spaga" si "Invata sa refuzi", fara ecou in randul populatiei
91% dintre intervievati nu au retinut niciun sloganDeclansate inca din 2004 in vederea aderarii la Uniunea Europeana si continuate ulterior la cererea sau recomandarea acesteia, campaniile anticoruptie n-au facut decat sa arunce pe Apa Sambetei milioane de euro. Rezultatele s-au vazut dintotdeauna: procurorii anticoruptie continua sa probeze infractiunile de mita savarsite de persoane publice, omul de rand continuand sa dea spaga...
Sloganurile de genul "Nu da spaga!", "Fara spaga!", "Fii drept. Invata sa refuzi!", "E.U. nu dau spaga - E.U. nu iau spaga" sau "Combate si tu coruptia", promovate in mass-media, n-au prins la populatie. Aceasta este concluzia la care au ajuns reprezentantii Gallup Organization Romania, in urma sondajului realizat in luna octombrie, pentru Agentia de Strategii Guvernamentale, pe un esantion de 1.143 persoane de peste 17 ani. Urmarind identificarea si evaluarea perceptiei publice privind subiecte reprezentative pentru agenda guvernamentala si cea publica, studiul "Agenda politica si agenda populatiei" are o marja de eroare de ± 2.9% si a fost realizat pe baza de interviuri "fata in fata" la domiciliul respondentilor sau prin telefon, utilizandu-se acelasi chestionar.
Potrivit acestuia, "campaniile anticoruptie promovate in mass-media incepand din 2005 nu au fost prea utile pentru 34% dintre respondenti, in timp ce 22% le considera ca fiind destul de utile".
91% dintre cei intervievati nu au retinut niciun slogan din toate campaniile anticoruptie realizate in aceasta perioada.Oamenii cer fonduri mai mici pentru Politie, JustitieReferitor la campaniile publice anticoruptie derulate in ultimii trei ani, 60% dintre respondenti au auzit de campania "Nu da spaga", 38% au auzit de campania "Eu nu dau spaga", iar 32% dintre subiecti au auzit de campania "Combate si tu coruptia".
Dintre cei care au trebuit sa dea spaga in ultimul an, cei mai multi (31%) au dat spaga (bani, cadouri, favoruri) unui medic. In perceptia respondentilor, politicienii (27%) si oamenii cu suficienti bani (21%) sunt cei care intervin cel mai adesea in judecarea faptelor de coruptie.
Intrebati care ar trebui sa fie principalele doua domenii pentru care Guvernul ar trebui sa aloce in urmatorul an sume mai mari de la bugetul de stat comparativ cu anul acesta, cei mai multi subiecti (69%) au mentionat sanatatea, urmata de domeniul pensiilor (38%) si educatie (38%), agricultura (20%) si protectie sociala (10%). Sectorul armatei nu se regaseste printre domeniile mentionate.
In schimb, la intrebarea care ar trebui sa fie principalele doua domenii pentru care bugetul de stat sa nu fie mai mare anul viitor comparativ cu acest an sunt indicate politia (21%), armata (18%), justitia (18%), administratia locala (12%), transporturile (10%), turismul (8%).
Primele domenii la care respondentii se gandesc ca ar trebui sa primeasca mai putini bani anul urmator sunt de altfel politia (24%), justitia (20%), armata (14%), administratia locala (10%), turismul (9%), transporturile (6%).200.000 euro pentru rezultate contradictoriiPrima campanie nationala de promovare a unui comportament civic de recunoastere si respingere a coruptiei mici, finantata de Uniunea Europeana prin Programul Phare Societate Civila 2001 - Componenta 3: Educatie Civica. Mass-Media Independenta, a fost "Nu da spaga!". Initiatorii campaniei demarate in octombrie 2004, care a costat peste 200.000 euro, sunt Fundatia CONCEPT, Transparency International Romania, Asociatia Editorilor de Presa Online, Asociatia de Comunicatii prin Cablu, Oops Media si Teatrul pentru Copii si Tineret Ariel Targu Mures.
Desi studiul Gallup il contrazice, studiul de impact al campaniei, efectuat in noiembrie - decembrie acelasi an, arata ca aproximativ 30 la suta dintre intervievatii din Bucuresti au ascultat la radio si peste 50 la suta au vizionat la tv spotul campaniei "Nu da spaga". "Aproximativ o patrime din esantion a remarcat in ziare macheta campaniei si circa 15 la suta dintre cei intervievati au declarat ca au remarcat aceasta macheta in reviste. Au declarat ca au accesat pagina web a campaniei www. nudaspaga.ro un numar nesemnificativ de tineri. De asemenea, sunt putini tinerii care declara ca au primit materiale informative despre campanie. Mai putin de unul din zece tineri a remarcat bannerele campaniei; aproximativ 14 la suta au observat in baruri, discoteci sau restaurante afisele despre campania "Nu da spaga". Aproximativ 44 la suta dintre tineri au aflat despre campanie din alte surse ("prieteni, colegi"), se arata in raport.Şi bugetarii din 40 de orase au fost informatiInitiata in iunie 2006 de catre Ministerul Integrarii Europene impreuna cu Ministerul Justitiei si cel al Administratiei si Internelor, campania "E.U. nu dau spaga - E.U. nu iau spaga" a avut drept scop modificarea atitudinii functionarilor publici si a cetatenilor fata de spaga si informarea lor asupra modalitatilor concrete de combatere a acesteia.
"Publicul-tinta este constituit in primul rand din bugetari, cu o atentie speciala indreptata intr-o prima faza catre functionarii publici. Un public-tinta secundar il reprezinta cetatenii care intra in contact cu publicul-tinta mai sus mentionat. Ambele categorii vor primi atat mesaje simbolice (insigne, spot video, spot audio, bancnota de 0 lei), cat si mesaje practice de informare asupra alternativelor spagii (site Internet, pliante). Aceasta campanie intentioneaza sa afecteze primele 40 de orase ale tarii ca numar de populatie (resedinte de judet), plus un segment special, pentru Bucuresti", anunta atunci MIE. Rezultatele s-au vazut: 91% dintre intervievati nu au retinut niciun slogan.Coruptia din Justitie, combatuta cu 120.000 euroAflata in spatele majoritatii campaniilor anticoruptie, Monica Macovei a initiat si o campanie anticoruptie in sistemul judiciar, in scopul cresterii justitiabililor in actul de justitie. Timp de cateva luni, presa scrisa, televiziunile si radiourile au difuzat materiale publicitare care au prezentat... efectele nocive ale spagii. Bugetul alocat de Ministerul Justitiei a fost de aproximativ 120.000 de euro, prima etapa fiind "realizarea unei analize a canalelor media adecvate implementarii cu succes a campaniei - in sensul recomandarii celor mai potrivite canale media (presa scrisa, canale TV, radio, Internet) pentru a promova mesajele campaniei catre grupurile-tinta". Printre acestea din urma se aflau, desigur, si magistratii posibil corupti care ar fi trebuit sa devina, peste noapte, exemple de corectitudine. Cea de-a doua etapa consta intr-un concurs de proiecte la care au fost invitate sa participe si au fost si premiate asociatii, fundatii si organizatii non-profit. Explicatia rezultatelor atat de slabe descoperite de sondajul Gallup sa fie oare faptul ca magistratii si justitiabilii n-au fost intervievati?!"Fara spaga" si "Prima spaga", derulate simultanLa sfarsitul lunii noiembrie a anului trecut, Macovei a initiat un alt program anticoruptie, numit "Fii drept. Invata sa refuzi!", care a costat nu mai putin de 2 mil. euro, prima parte a campaniei constand in spoturi publicitare si 50.000 de afise, pentru care s-au cheltuit 54.716 de euro.
Partea principala a programului a inclus un spot video si unul audio si un banner pe Internet. "De ce am facut aceasta campanie? Pe langa ca este o cerinta a Uniunii Europene inca din documentul din decembrie 2004 - Pozitia comuna Romania - Uniunea Europeana -, am facut-o pentru ca noi credem ca avem nevoie de o astfel de campanie anticoruptie in justitie", spunea atunci Macovei.
In iulie a.c., tot Ministerul Justitiei lansa "Imbunatatirea luptei impotriva coruptiei - Campanie anticoruptie", implementata de un consortiu format din Ramboll Management Danemarca, Transparency International Romania, Fundatia Concept si Agentia de Publicitate CAP Advertising. Proiectul, cu un buget de 1,6 milioane euro, finantat de Uniunea Europeana, are in vedere derularea unei campanii de informare publica in scopul cresterii gradului de constientizare a cetatenilor cu privire la combaterea coruptiei mici.
Campania "Fara spaga" a costat alte 1,6 mil. euro si s-a adresat populatiei cu varsta de peste 15 ani, institutiilor publice, judiciare, ONG-uri, companii si asociatii ale sectorului de afaceri, scoli si universitati, spitale.
"Prima spaga", initiata de Transparency International, al carei membru de onoare este aceeasi Monica Macovei, a costat numai 148.800 de euro. Anuntata in septembrie 2007, se pare ca se deruleaza in paralel cu "Fara spaga", adresandu-se populatiei tinere din mediul urban.