Doua treimi din populatie (66%) considera ca succesul unui om obisnuit nu poate fi obtinut fara a fi corupt, releva un sondaj de opinie realizat, in perioada 10 - 17 octombrie 2007, de INSOMAR, la comanda Asociatiei pentru Implementarea Democratiei (AID). In acelasi timp, majoritatea romanilor (83%) considera ca nivelul coruptiei a crescut sau a ramas acelasi dupa aderarea la Uniunea Europeana.
Modelul traditional de reusita bazat pe valoare si pe dezvoltarea abilitatilor personale nu mai are multi adepti in societatea romaneasca actuala - comenteaza autorii studiului perceptia romanilor care vad succesul in directa relatie cu coruptia. Potrivit datelor sondajului, cei mai optimisti in privinta reusitei bazate pe meritul personal sunt bucurestenii si cei cu studii superioare, in timp ce pesimismul este mai raspandit printre absolventii de scoala profesionala si in Muntenia (fig.1). Pe de alta parte, 41% dintre subiecti marturisesc ca au oferit "mici atentii" angajatilor unor institutii de stat in schimbul unor favoruri personale care li s-ar fi cuvenit de drept, in timp ce 59% dintre cei chestionati neaga acest lucru. Sociologii spun ca romanii cu studii medii si cei intre 35 si 49 de ani au oferit in mai mare masura astfel de "atentii". Intrebati daca au cunostinta de fapte de coruptie savarsite de angajatii Ministerului Internelor si Reformei Administrative (MIRA), 34% au raspuns afirmativ. Cunosc intr-o mai mare masura astfel de fapte tinerii cu varste cuprinse intre 18 si 34 de ani, cu studii superioare, locuitori ai Capitalei. Notorietatea fenomenului are nivelul cel mai scazut in segmentul populatiei cu cel mult 10 clase, al celor de peste 65 de ani si al celor din Moldova.
Telverde, numar necunoscut
Despre existenta unui numar telefonic/telverde la care pot sesiza fapte de coruptie din cadrul MIRA stiu numai 22,4% din populatie, dar acesta este o necunoscuta pentru cei intervievati. Numai 0,6% dintre subiectii studiului au mentionat corect numarul 0800806806. Aproape un sfert dintre romani (24%) apreciaza ca, dupa aderarea la Uniunea Europeana, eficienta institutiilor anticoruptie a crescut, in timp ce 17% afirma contrariul. Majoritatea (59%) considera ca eficienta institutiilor abilitate sa combata coruptia a ramas la fel si dupa aderare.
Sondajul a fost facut pe un esantion de 1226 de persoane, reprezentativ pentru populatia Romaniei, cu varsta de peste 18 ani. Eroarea maxima admisa pentru rezultatele obtinute este de 2,8%. Studiul este realizat de AID in cadrul programului Centrul National pentru Integritate, implementat in parteneriat cu MIRA, Ambasada Marii Britanii la Bucuresti, Ambasada Regatului Tarilor de Jos, Ambasada Finlandei, Ambasada Suediei si organizatia internationala Euro-26.
Politia Rutiera, imagine de spagari
Dintre institutiile din cadrul MIRA, Politia Rutiera este privita de cei mai multi dintre repondenti ca avand un nivel ridicat al coruptiei (fig.2).
Aproape doua treimi din populatie (64%) reclama coruptia la nivelul politistilor de la circulatie. Cei care apreciaza ca "ridicat" nivelul coruptiei in Politia Rutiera sunt romanii din mediul urban, au varste de pana in 50 de ani si nivel de educatie ridicat. De asemenea, o diferenta semnificativa poate fi remarcata intre bucuresteni si cei din restul tarii. Astfel, 84% dintre locuitorii Capitalei acuza un nivel ridicat al coruptiei in Politia Rutiera, in conditiile in care media pe intreaga tara este de 64%. In topul negativ al institutiilor MIRA percepute de romani ca fiind afectate de coruptie, Politia Rutiera este urmata de Politia de Frontiera, Inspectoratul de Politie, Serviciul Permise de Conducere si Inmatricularea Vehiculelor. Institutii percepute ca avand nivel scazut de coruptie sunt Serviciul Evidenta Persoanelor, Jandarmeria, Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara, Corpul de Control.
Cine ar trebui sa combata flagelul
In topul institutiilor identificate ca avand drept scop lupta impotriva coruptiei se gasesc cele care au chiar in titulatura acest termen (DNA si DGA), dar si cele care reprezinta justitia (MJ si instantele de judecata) (fig. 3).
Departamentul National Anticoruptie (DNA) din cadrul Parchetului General si Directia Nationala Anticoruptie (DGA) din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative au drept scop si lupta impotriva coruptiei, considera peste 60% dintre intervievati. Pe de alta parte, DGA are o notorietate destul de redusa la nivelul populatiei, 30% dintre subiecti declarand ca nu au auzit de existenta acestei institutii. Autorii studiului au constatat ca institutiile testate au o notorietate mai mare in randul persoanelor din mediul urban, cu varste mai mici de 50 de ani si cu studii superioare.
In cea mai mica masura sunt identificate ca avand drept scop lupta impotriva coruptiei autoritatile locale si judetene si Avocatul Poporului. In alta ordine de idei, institutia perceputa ca servind in cea mai mare masura interesele cetatenilor este cea a presedintelui, urmata de administratia publica locala, Avocatul Poporului si instantele de judecata. La polul opus se situeaza Parlamentul si Parchetele.
Numiti de presedinte
Numirea procurorului general si a procurorului sef al DNA este o problema la care mai bine de o treime din populatie (37,4%) nu poate sa precizeze institutia care ar trebui sa desemneze persoana in cauza pentru ocuparea postului, reiese din sondajul INSOMAR. Totusi, dintre cei care au ales un raspuns, 30% considera ca numirea ar trebui sa se faca de catre presedinte, la propunerea Ministrului Justitiei, cu avizul CSM; 28% - de catre CSM, la propunerea Ministrului Justitiei; 24% - de Parlament, la propunerea Ministrului Justitiei, cu avizul CSM, iar 18% - de Ministrul Justitiei, la propunerea CSM.
Primariile au devenit accesibile
Mai bine de jumatate (51,3%) dintre subiectii chestionati de INSOMAR considera ca informatiile despre administratia publica locala sunt accesibile, primariile fiind institutiile care au obtinut cel mai bun scor la aceasta categorie. Cei mai multi dintre intervievati (61,5%) au considerat ca cele mai inaccesibile informatii sunt cele referitoare la Avocatul Poporului. Autorii studiului noteaza ca accesibilitatea informatiilor legate de institutii se diferentiaza in functie de mediul de rezidenta al subiectilor. Ei au observat o diferenta semnificativa intre accesibilitatea informatiilor pentru cei care locuiesc in mediul urban si cei care locuiesc in mediul rural, explicatia fiind data si de gradul de proximitate.
Campanii inutile
Campaniile anticoruptie promovate in presa din Romania sunt considerate de majoritatea populatiei inutile, releva datele unui sondaj national realizat, in octombrie, de Gallup Organization Romania pentru Agentia de Strategii Guvernamentale. Potrivit studiului, campaniile anticoruptie promovate in mass-media incepand din 2005 nu au fost prea utile pentru 34% dintre repondenti, in timp ce 22% le considera ca fiind destul de utile. Aproximativ 91% dintre cei intervievati nu au retinut nici un slogan din toate campaniile anticoruptie realizate in aceasta perioada. Referitor la campaniile publice anticoruptie derulate in ultimii trei ani, 60% dintre repondenti au auzit de campania "Nu da spaga", 38% au auzit de campania "Eu nu dau spaga", iar 32% dintre subiecti au auzit de campania "Combate si tu coruptia". Dintre cei care au trebuit sa dea spaga in ultimul an, cei mai multi (31%) au dat bani, cadouri, favoruri unui medic. In perceptia repondentilor, politicienii (27%) si oamenii cu suficienti bani (21%) sunt cei care intervin cel mai adesea in judecarea faptelor de coruptie.