Demisia din 1974 a cancelarului vest-german Willy Brandt, datorita unui colaborator apropiat, descoperit ca furnizeaza informatii serviciilor secrete est-germane, a bulversat si spionajul romanesc. Atunci exista in Germania Federala o vasta retea romaneasca a Directiei de Informatii Externe(DIE). Investigatiile contraspionajului de la Bonn cu privire la racolarea de catre serviciile secrete est-germane a unor persoane importante din politica vest-germana puteau sa strice si socotelile Bucurestiului. Reteaua DIE cu punctul de comanda la Koln, s-a dezvoltat la inceputul anilor '70 datorita schimburilor economice dintre cel doua tari, dar si a emigrarii in masa din Romania a sasilor si svabilor. Procurarea de tehnologie de ultima ora a fost prioritatea spionilor de la Koln, insa si faptul ca postul de radio Europa Libera, care dadea atatea dureri de cap conducerii de la acea vreme a Romaniei, emitea tot din Germania Federala, a fost un alt argument puternic pentru crearea in aceasta tara unei puternice rezidente. A doua zi dupa caderea lui Willy Brandt, conducerea spionajului de la Bucures ti, in special generalul Ion Mihai Pacepa, a cerut subordonatilor atat numele de cod, cat si identitatea agentilor din Germania. Era un gest aproape fara precedent, insa nu este singurul mister din istoria spionajului romanesc. Ce a facut Pacepa cu lista e greu de spus, insa, dupa parerea multora, acela fost momentul deconspirarii celei mai vaste retele DIE.

Generalul Constantin, staroste peste 30 de spioni

Reteaua spionajului romanesc din Germania Federala era dirijata de la Koln de catre generalul Stefan Constantin. Intre 1974 si 1978, seful rezidentei, a coordonat nu mai putin de 30 de ofiteri. Din datele de care dispunem reiese ca Stefan Constantin avea si o retea de informatori germani bine pusa la punct. Multi dintre acestia erau legionari emigrati din Romania in RF a Germaniei in timpul sau dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. ORESTE, VIGU, MARIN, SCHMIDT, MARIUS, LEUL i-au furnizat ani de zile informatii mai mult sau mai putin pretioase generalului Stefan Constantin. Un alt spion roman, prezent la Koln inca din 1972, se numea Gheorghe Magureanu si avea gradul de colonelul. Ani buni, el a reusit sa procure documente din domeniul constructiilor de masini, metalurgiei, siderurgiei, care au ajuns la Bucuresti pe diferite cai. O alta piesa importanta a retelei germane era locotenent-colonelul Ion Istrate, specializat in probleme politice.

Maiorul Nanu, arestat pentru furt de patente

Gheorghe Rosu era un alt ofiter experimentat din rezidenta de la Koln. Fusese scolit in ale spionajului in Uniunea Sovietica si lucra sub acoperire de consilier al Ministerului Afacerilor Externe din 1974. Existau si agenti cu probleme. Dupa ce a spionat sase ani in Germania Federala, mai precis din 1969 pana in 1975, maiorul Ion Nanu a fost arestat la cererea serviciilor secrete vest-germane si incarcerat timp de trei saptamani, sub acuzatia de spionaj. In acea perioada, o publicatie romaneasca din Israel sustinea ca spionul, acoperit ca reprezentant al Ministerului Industriei Chimice, reusise sa fotografiez peste 2.000 de patente. Asupra cifrei exista mai multe rezerve, insa e limpede ca Nanu fura tehnologie. Maiorul a fost arestat dupa intalnirea cu un functionar de la Oficiul de standarde si brevete la intrarea pe o autostrada care ducea la Stuttgart. Cele mai dure intrebari ale anchetatorilor au fost legate de incercarile spionului de-a procura formulele unor coloranti. Aceasta informatie nu era cunoscuta decat de Alexandru Braha, angajat al concernului BASF din Ludwingshafen, o legatura din Germania a maiorului Nanu.

Tarom oferea o acoperire de cea mai buna calitate

Lista cu ofiterii retelei din Germania e lunga. Unii dintre ei erau acoperiti ca soferi, cum ar fi cazul maiorului Sebastian Barbu, alias ARON CALINESCU. Maiorului Ion Mitu, alias ION DUMITRU, era acoperit ca reprezentant al companiei Tarom la Frankfurt pe Main, ca si maiorul Dorel Baloiu, pe care nemtii il cunosteau sub numele de DAN BARBU. In vara anului 1976, Baloiu a intrat in atentia contraspionajului vest-german, motiv pentru care a fost transferat in Danemarca, iar locul sau a fost ocupat de maiorul Gheorghe Mincu.

Maiorul Ion Denuta, specializat in chestiuni economice, a lucrat in Germania timp de 9 ani.