La o saptamana si mai bine de la adoptarea, in regim de urgenta, de catre Guvernul de la Roma, a unui decret-lege vizand expulzarea cetatenilor comunitari care comit infractiuni in Peninsula, textul urmeaza sa ajunga, luni, in atentia Parlamentului E
La o saptamana si mai bine de la adoptarea, in regim de urgenta, de catre Guvernul de la Roma, a unui decret-lege vizand expulzarea cetatenilor comunitari care comit infractiuni in Peninsula, textul urmeaza sa ajunga, luni, in atentia Parlamentului European fara ca oficialii romani sa fi luat vreo atitudine notabila intre timp. In afara de un du-te-vino pe ruta Bucuresti-Roma si o scrisoare adresata vicepresedintelui Comisiei Europene, Franco Frattini, ministrul de Externe, Adrian Cioroianu, s-a facut remarcat prin declaratii fasciste, autosuficienta si lipsa de initiativa. Seful diplomatiei romane continua sa astepte raspunsul Executivului comunitar prin intermediul comisarului pentru Justitie, Franco Frattini, marginindu-se sa asiste la dezbaterile de luni prin Reprezentanta Romaniei la UE si contand pe inspiratia de moment a europarlamentarilor romani. (A.M.L.)
Guvernul inca analizeaza
Premierul Calin Popescu Tariceanu a declarat joi seara, intr-o emisiune la Antena 3, ca "este posibil" ca Guvernul sa sesizeze Comisia Europeana in cazul Decretului-lege aprobat de Executivul italian, in functie de recomandarile ministerelor implicate care analizeaza situatia din punct de vedere juridic. Afirmatia a fost reluata de premier in cursul zilei de ieri si ea reprezinta, conform Departamentului purtatorului de cuvant, pozitia oficiala a Guvernului in acest moment. "Exista specialisti, juristi care spun <<decretul intra in conflict cu Directiva 38/2004 a Comisiei Europene>>. In momentul de fata, Ministerul de Externe, Ministerul de Interne si Ministerul Justitiei lucreaza la noi impreuna, este un colectiv care analizeaza din punct de vedere juridic aceasta directiva si, pe baza recomandarilor lor, este posibil. Spun este posibil, nu am decis inca, pentru ca nu au prezentat inca rezultatul, sa facem o scrisoare catre Comisia Europeana", a declarat joi Tariceanu. Aflat ieri in vizita la "Indagra" si chestionat pe tema decretului-lege, premierul a oferit acelasi raspuns: "Mai multe detalii nu am sa va dau decat sa repet ceea ce am spus aseara: specialistii pe legislatie comunitara de la Ministerul de Externe, Ministerul de Interne, si Ministerul Justitiei analizeaza decretul Guvernului italian din perspectiva directivei europene 38/2004 si daca vom constata ca exista temeiul juridic necesar sigur ca atunci vom sesiza Comisia Europeana". Intrebat daca va exista o pozitie oficiala a Guvernului in momentul in care Parlamentul European va dezbate in plen controversatul decret-lege, Departamentul purtatorului de cuvant al Executivului ne-a precizat ca "pozitia oficiala a fost exprimata astazi (ieri - n. red.) la Indagra". (Ovidiu BANCHES)
Centrul Wiesenthal cere demisia lui Cioroianu
Centrul Simon Wiesenthal i-a cerut, ieri, lui Calin Popescu Tariceanu sa-l demita pe ministrul de Externe Adrian Cioroianu, pe care il acuza ca ar fi promovat ideea "deportarii romilor". Centrul ii cere premierului "sa condamne public declaratiile lui Cioroianu, sa il demita din Guvern si sa isi ceara scuze fata de comunitatea roma din Europa". "Tacerea dumneavoastra ar echivala cu o sprijinire a rasismului si cu sprijinirea incalcarii de catre Romania a angajamentelor pe care si le-a asumat in calitate de stat membru al UE, Consiliului Europei si Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa", se spune in comunicat. In opinia Centrului Wiesenthal, Cioroianu "reaminteste planurile nazistilor pentru deportarea evreilor pe insula Madagascar, care urma sa devina un imens lagar de concentrare". (D.E.)
Mailat vrea intr-o inchisoare din Romania
Nicolae Romulus Mailat, aflat in detentie la Penitenciarul Regina Coeli, unde este anchetat pentru crima si furt, i-a spus consulului roman la Roma ca nu a fost agresat, ca doreste sa-si execute pedeapsa in Romania, el recunoscand doar furtul posetei victimei, in care se aflau 13 euro.
Seful sectiei consulare din cadrul Ambasadei Romaniei la Roma s-a intalnit, joi, la Penitenciarul Regina Coeli, cu Mailat care, potrivit unui comunicat al MAE, "s-a prezentat intr-o buna forma fizica, linistit si lucid". La solicitarea consulului, el a informat asupra faptului ca nici la arestare si nici ulterior nu a fost agresat in nici un fel, a semnat numai fisele fotodactiloscopice inainte de a fi asistat direct de avocat si a fost prezent la declaratiile date de femeia din Romania, martora a acuzarii. Mailat a declarat ca are pasaport care in prezent se afla in posesia conducerii penitenciarului si ca se afla in celula de izolare pentru primele treizeci de zile de arest, in conformitate cu regulamentul penitenciarului. "Cetateanul roman a confirmat reprezentantului Ambasadei informatiile furnizate de avocat privitoare la faptul ca isi recunoaste vinovatia numai pentru furtul posetei in care se aflau 13 euro", arata MAE.
Singura cerere a lui Romulus Mailat catre autoritatile romane a fost aceea de a-l ajuta sa fie transferat la un penitenciar din Romania pentru a-si executa pedeapsa. "Motivatia sa pentru aceasta cerere este constituita din teama pe care o simte fata de contactul cu detinutii italieni in urma celor intamplate si dorinta de a fi mai aproape de familie", precizeaza MAE. In timpul discutiilor, Mailat a declarat ca nu s-a adresat Sectiei consulare pentru emiterea unui titlu de calatorie. "Avand in vedere prevederile acordului bilateral in materie de transfer de detinuti, reprezentantul ambasadei l-a asigurat pe cetateanul roman de sprijinul autoritatii diplomatice in acest demers, urmand sa-i transmita in scris informatii in acest sens atat cetateanului roman cat si avocatului acestuia. De asemenea, Mailat Romulus Nicolae a declarat ca a beneficiat de asistenta avocatului in dimineata zilei urmatoare celei in care a fost retinut. A mai informat ca retinerea s-a efectuat seara si ca este tratat bine de personalul penitenciarului", se arata in comunicatul MAE, citat de Mediafax. In urma discutiilor s-a stabilit ca Mailat sa informeze sectia consulara imediat ce vor interveni schimbari in situatia sa sau daca va avea nevoie de sprijinul acesteia.
Al doilea interogatoriu
Inainte de a avea intalnirea cu consulul, Mailat a fost supus celui de-al doilea interogatoriu de catre magistratul insarcinat cu acest caz. La interogatoriu a participat si avocatul acestuia, Piero Picinini, cu care reprezentantul Ambasadei a avut o intrevedere inainte de inceperea interogatoriului. Avocatul a informat asupra demersurilor sale efectuate in apararea lui Romulus Mailat, "mentionand initiativa acestuia de a fi desemnat un medic legist expert al apararii care a participat la prelevarea probelor biologice de la cadavrul victimei pentru analizele genetice", iar rezultatul acestor analize ale probelor de laborator obtinute este disponibil in termen de 60 de zile de la momentul prelevarii. "Avocatul a mai mentionat faptul ca inculpatul sustine ca a savarsit numai infractiunea de talharie (a smuls poseta de pe bratul victimei), dar ca nu a violat victima si nu i-a aplicat nici o lovitura. Alte aspecte ale apararii nu au fost dezvaluite, avocatul invocand obligatia sa de a pastra confidentialitatea relatiei cu clientul sau", relateaza MAE. Consulului nu i s-a permis sa participe la interogatoriu, cetateanul roman fiind asistat de avocat si doi translatori, unul din partea acuzarii si unul din partea apararii. (Bogdan GALCA)
Basescu a vazut romani cu acordeoane la Oslo
Presedintele Traian Basescu a declarat, joi seara, la intoarcerea din Norvegia, ca l-a atentionat pe ambasadorul Romaniei la Oslo in legatura cu faptul ca a vazut in oras cativa romani cu acordeoane. "De la acordeoane, evolutiile pot fi neplacute pentru noi si pentru norvegieni", a declarat Traian Basescu.
Seful statului a precizat ca nu vrea ca afirmatiile sale sa fie interpretate. Basescu s-a aflat, miercuri si joi, pentru doua zile, la Oslo, capitala Norvegiei, intr-o vizita oficiala si a locuit intr-un hotel aflat in zona centrala a orasului, in apropiere de cladirea Parlamentului. Joi dimineata, in fata hotelului, un tigan roman batran din Buzau, canta la acordeon. El a fost remarcat de jurnalistii romani, care l-au intrebat ce fel de muzica le place norvegienilor. "D-ale noastre", a raspuns el. Rugat de presa sa cante ceva la acordeon pentru a putea fi filmat, a refuzat si a plecat din zona. Tot in Oslo, in parcul din jurul Palatului Regal, obisnuieste sa cante la acordeon, pentru cativa banuti, o romanca si ea fiind remarcata miercuri dupa-amiaza de presa. Spre deosebire de acordeonistul batran, aceasta a acceptat sa fie filmata cantand. Presa a mai remarcat inca doi astfel de acordeonisti romani la Oslo. (Mediafax)
Retea de clonare a cartilor de credit
Politia italiana a arestat preventiv 18 cetateni romani si italieni, acuzati de folosire frauduloasa a unor carti de credit clonate si asociere in vederea infaptuirii de infractiuni. Membrii romani ai grupului infractional sunt acuzati ca ei ar fi fost organizatorii si promotorii retelei. In schimb, italienii - majoritatea proprietari de magazine - aveau rolul de a pune la dispozitia organizatiei terminalele Pos din punctele comerciale gestionate de ei, pentru clonarea cartilor de credit. (D.E.I.)
Jaf
O romanca de 38 de ani a fost arestata in Verona sub acuzatia ca i-a dat somnifere unui batran care o invitase in locuinta lui, dupa care l-a jefuit. Femeia i-a furat un lantisor, un ceas si 1500 de euro. (D.E.I.)
Furt de autocar
Cinci cetateni romani au fost arestati, in cursul noptii de joi spre vineri, in Bologna pentru ca au incercat sa fure un autocar. O patrula de politie a observat trei indivizi suspecti in jurul unui autocar parcat in zona Battindarno din Bologna. La vederea politistilor, unul a incercat sa fuga, iar alti doi au urcat intr-un autoturism cu numere straine, in care se mai aflau doi barbati. Politia a prezentat doar initialele suspectilor: C.M., in varsta de 22 de ani, L.I. (21 de ani), V.M. (23 de ani), C.M. (24 de ani), toti fara domiciliu stabil in Italia, si de B.G. (29 de ani), care are drept de rezidenta in provincia Bologna. (D.E.I.)
Detinere de explozibil
Patru romani au fost arestati ieri la Roma, dupa ce politia a descoperit in baraca in care stateau, material explozibil. Cei patru romani aveau antecedente penale si locuiau intr-o tabara de nomazi. Romanii au fost descoperiti de carabinieri in urma unei razii, fiind acuzati de detinere de material exploziv. (D.E.I.)
Criminal condamant
Un cetatean roman a fost condamnat la 20 de ani de inchisoare in Italia pentru o crima savarsita in 2006, in timpul unui jaf la un magazin de bijuterii din Terracina. Ion Apetroaei, in varsta de 47 de ani, a fost gasit vinovat de complicitate la uciderea Pierinei Cason, la 26 mai 2006, intr-un magazin de bijuterii situat in centrul istoric al orasului italian Terracina (sud-vest). Potrivit Mediafax, in acelasi caz fusese deja condamnat nepotul sau Ovidiu Tanase, care are de ispasit 30 de ani de detentie. (D.E.I.)
20 de romani retinuti in Spania
Un numar de 20 de romani retinuti pentru ca au furat 18 tone de cupru din interiorul Tunelului din Cadi, din Barcelona, au fost incarcerati, in urma ordinului unui judecator de instructie. Politia a fost sesizata cu privire la prezenta mai multor persoane suspecte care intentionau sa patrunda in tunel. Politistii au constatat ca bariera de la intrarea in tunel fusese fortata si ca lantul de la usa fusese rupt. Ei au observat si trei bobine de cupru care urmau sa fie incarcate in mai multe furgonete. Patrulele deplasate la fata locului au localizat rapid cinci persoane care patrunsesera in tunel si o furgoneta fara sofer, incarcata cu cablu. Ulterior, potrivit Mediafax, politia a localizat alte sase persoane, iar in exteriorul tunelului alte trei vehicule la bordul carora se aflau noua persoane. Politia a descoperit in total 20.790 de metri de cablu de cupru, cu o greutate aproximativa de 18.600 de kilograme, care se ridica la suma 650.000 de euro. (D.E.I.)
Parlamentul European nu poate influenta votul de la Roma
Presedintele Comisiei pentru Problemele Imigratiei din Parlamentul de la Roma, Sandro Gozi, a acordat un interviu ziarului ZIUA despre Decretul-lege adoptat de Guvernul Prodi si influenta Parlamentului European asupra votului Legislativului de la Roma.
Decretul-lege adoptat de Guvernul Prodi abia a ajuns, saptamana aceasta, in comisiile Parlamentului de la Roma si, totusi, a reusit sa se strecoare pe agenda Legislativului comunitar de saptamana viitoare. Cum apreciati aceasta?
Cred ca este un lucru normal. As spune chiar ca este binevenit faptul ca i se acorda atentie la nivel european acestui subiect, dintr-o serie de motive. Mai intai de toate vorbim de motive legale: decretul implementeaza o directiva europeana (Directiva CE 38/2004, privind dreptul la libera circulatie al cetatenilor UE) si reflecta parametrii stabiliti de aceasta. Nu e ca si cum Italia inventeaza posibilitatea expulzarii din ratiuni care tin de ordinea publica sau de securitate publica, ci actioneaza in baza directivei din 2004. Asadar, (dezbaterea din Parlamentul European) nu reprezinta un motiv de ingrijorare pentru noi, deoarece problema este una europeana. Aceasta dezbatere se poarta in jurul unei probleme care nu este una italiana, ci una europeana. Faptul ca avem o concentrare a infractiunilor comise, in ultima luna, de cetateni UE, ar trebui sa fie o problema care sa preocupe Europa. Asadar, din acest punct de vedere, este un lucru bun faptul ca institutiile europene dezbat aceasta situatie, deoarece acesta este si punctul nostru de vedere. Ca parlamentari, avem convingerea ca aceasta este o problema care trebuie abordata nu numai la nivel national, ci la nivel bilateral si european.
Credeti ca dezbaterea programata sa se desfasoare, luni, in Legislativul european va influenta intr-un fel sau altul votul Parlamentului de la Roma?
Nu vad de ce ar avea o influenta anume. Sigur ca dezbaterile publice sunt intotdeauna bine-venite, insa, repet, nu am actionat sub imperiul emotiilor sau pe fondul unei situatii de urgenta. Continutul decretului-lege, al intregului pachet de masuri de securitate, a fost pregatit de Guvern in ultimele luni. Singurul lucru pe care am decis sa il grabim a fost procedura (de adoptare a acestuia). Am decis sa nu urmam procedura obisnuita, prin care Guvernul ar fi trebuit sa inainteze Parlamentului un proiect de lege, ci am optat pentru o procedura mai rapida, prevazuta de Constitutia noastra, ce presupune adoptarea unui decret-lege de catre Guvern. Asadar, a fost o chestiune de accelerare de procedura si este evident faptul ca am decis accelerarea procedurii ca urmare a unei cresteri a ratei criminalitatii in ultima vreme. Din cele 2700 de infractiuni comise in ultima perioada la Roma de catre indivizi avand alta cetatenie decat cea italiana, 1600 au avut drept autori persoane de cetatenie romana. Insa nu este vorba despre Romania, ci despre faptul ca trebuie sa implementam cu adevarat o directiva care se refera la libera circulatie a tuturor cetatenilor UE. Asadar, decretul-lege nu este un text intocmit la repezeala, ci doar adoptat rapid, fara a viza o nationalitate anume. Nu este o lege speciala pentru Romania, ci reprezinta implementarea unor prevederi ale unei directive comunitare care se refera la toti cetatenii comunitari. Din acest punct de vedere, sper ca dezbaterile din Parlamentul European ne vor ajuta sa ne concentram asupra unei probleme care este de interes general.
Insa de ce a asteptat atat Italia ca sa implementeze aceasta directiva din 2004?
Nu am asteptat deloc. Am implementat la timp directiva din 2004 si un pachet de masuri de securitate in completarea acesteia, care se refera, desigur, si la directiva respectiva. Intrebare mea este de ce a asteptat Romania atat de mult timp ca sa recunoasca faptul ca exista, la acest moment, o problema anume - lucru care a fost, intr-un final, recunoscut de premierul dumneavoastra, atunci cand a venit la Roma -, respectiv de ce Europa se concentreaza asupra unui singur aspect, cat ar trebui sa dea dovada unei abordari mai extinse. (Anne-Marie LUPASCU)
"Romania nu poate sa devina Siberia UE sau ghetoul romilor"
Cum a ajuns situatia legata de decretul italian privind expulzarile, in plenul Parlamentului European?
In saptamana care tocmai se incheie, am initiat discutii in cadrul grupul socialist al Parlamentului pentru a vedea ce atitudine trebuie adoptata si ce masuri trebuie luate spre a stopa violentele si derapajele rasiste care s-au produs in ultimele zile in Italia. Aceasta situatie este cu atat mai grava cu cat oameni politici din toate zonele au subscris unei abordari, care, dupa parerea mea, este neconforma atat standardelor, cat si reglementarilor europene. As spune, mai mult decat atat, ca acestea abordari sunt neconforme chiar si Constitutiei italiene. Am dorit insa ca aceasta dezbatere sa nu aiba loc intr-o atmosfera de confruntare cu Italia - care este un partener strategic al Romaniei si cu care Romania si romanii au si urmeaza sa mentina, sper, relatii stranse, de conlucrare si de solidaritate. De aceea am initiat in primul rand, inainte de a discuta problema in cadrul grupului, o discutie cu seful delegatiei italiene in cadrul grupului socialistilor europeni la Parlamentul European. Impreuna cu acesta am convenit un punct de vedere comun, o declaratie comuna, care in esenta arata ca orice discriminare a cetatenilor europeni pe criterii etnice sau nationale este inadmisibila, ca orice idee de culpa colectiva trebuie stinsa, ca principiul liberei circulatii a persoanelor in UE trebuie riguros respectat, ca masurile de securitate trebuie luate, dar ele trebuie sa fie conforme normelor si standardelor europene si aplicate in respectul legii si al drepturilor omului. In fine, o ultima idee era aceea ca problema romilor este o problema europeana, iar nu o problema romaneasca si, din acest motiv, ea trebuie tratata cu mijloace si la nivel european, iar nu transferata uneia dintre tarile membre ale UE in exclusivitate.
Am inteles ca va fi prezent si comisarul european pentru Justitie, Franco Frattini.
Aceasta declaratie a fost insusita de catre grupul socialist, care, in plus, la initiativa noastra, a solicitat si o declaratie din partea comisarului Franco Frattini, caruia i-am adresat intrebari legate de legislatia recent adoptata in Italia in privinta imigrantilor - sau, mai bine spus, a rezidentilor - romani. In acelasi timp, am solicitat organizarea unei dezbateri in plenul Parlamentului European, care sa se incheie cu o rezolutie exprimand punctul nostru de vedere, care trebuie sa fie unul aliniat la declaratie sau care sa reflecte ideile din declaratia pe care am descris-o anterior.
Cum comentati faptul ca nici pana acum Guvernul roman nu a emis o pozitie oficiala?
Vreau sa sper ca exista vreo pozitie, care nu a fost data publicitatii, pentru ca, din ceea ce stim, din declaratiile publice, mi se pare ca, pe de-o parte, ramanem intr-o ambiguitate care este contraproductiva si, in acelasi timp, nu am reusit sa ajungem la nici o intelegere foarte concreta cu partenerii italieni. Repet, nu pledez pentru o atitudine belicoasa, nu pledez pentru o atitudine agresiva. Trebuie sa salvgardam relatiile noastre cu Italia, trebuie sa intelegem ca derapajul acesta nu trebuie sa submineze relatiile romano-italiene, dar in acelasi timp cred ca ar trebui mai mult profesionalism si mai mult caracter in cautarea unei solutii la o problema in care, fara indoiala, trebuie sa ajungem la o concluzie conforma standardelor europene. Trebuie sa ne fie clar: Romania nu poate sa devina Siberia Uniunii Europene, in care sunt deportati cetatenii europeni indezirabili, nu poate sa fie nici un ghetou pentru comunitatea roma. Trebuie sa fie, dimpotriva, un partener egal cu ceilalti, care impreuna cu ceilalti gaseste solutii la problemele de securitate care sunt absolut legitime si care trebuie, fara indoiala, sa fie luate in consideratie.
Credeti, totusi, ca Parlamentul de la Roma va tine cont de pozitia Legislativului european?
Eu sunt convins ca deja unii oameni politici, care s-au jucat cu focul si care din cauza unor lupte politice interne, mai degraba, decat din cauza precaritatii starii de securitate a italienilor, au incercat sa promoveze niste solutii xenofobe pentru rezolvarea unor probleme altminteri reale, incep sa se trezeasca.
Cand credeti ca va fi gata rezolutia propriu-zisa?
Dezbaterea in Parlamentul European va avea loc luni seara, iar in ziua imediat urmatoare va trebui sa negociem proiectul de rezolutie. Noi deja lucram la ea, am transmis ideile principale si banuiesc ca luni seara vom intra in negocierea ei concreta si cel tarziu miercuri va fi supusa adoptarii de catre Parlament. (A consemnat Victor RONCEA)
Lavinia Sandru, candidat PIN Control la ONG-urile pentru romi
Sandru a declarat, ieri, ca va cere ONG-urilor care se ocupa de problemele romilor sa ii prezinte modul in care au cheltuit banii proveniti din programe destinate integrarii sociale a acestei etnii. Deputatul a spus ca va trimite solicitarea catre 80 de organizatii neguvernamentale din Romania si ca, daca acestea nu vor raspunde in 30 de zile, va sesiza organele abilitate. Liderul PIN a precizat ca porneste de la prezumtia ca organizatiile au folosit banii intr-un scop nobil, chiar daca s-ar fi putut face mai mult cu cele cateva milioane de euro primite, insa a adaugat ca pana in prezent a vazut doar niste masini luxoase ale acestor ONG-uri. "Deocamdata, minoritatea roma nu e integrata. Fac acest demers in calitate de deputat si de viitor europarlamentar", a sustinut Sandru. (R.I.P.)
Dan Voiculescu, presedinte PC Demisia sefului SPP
Dan Voiculescu a declarat ieri ca se impune demisia de urgenta a directorului SPP, Lucian Pahontu, pentru ca acesta a permis prezenta unui infractor la o intalnire, in Italia, cu premierul Tariceanu. "Daca o persoana cautata de Interpol si acuzata in Romania pentru infractiuni grave este prezenta chiar la o intalnire care are in vedere corectarea imaginii Romaniei in lume, avem ori o mare problema de functionare a institutiilor acestui stat, ori suntem martorii unei incercari premeditate de sabotare a demnitatii acestei tari in lume", a declarat liderul PC, citat de Mediafax. In cadrul intalnirii avute de premierul Tariceanu cu reprezentantii romanilor din Italia, a fost prezent si Costica Argint, care este cautat pentru mai multe infractiuni. Conservatorii vor ca demisia directorului SPP sa fie insotita si de o ancheta interna in institutie pentru a se vedea cum a fost posibil acest lucru. (C.A)
Vasile Blaga, lider PD Era doar treaba ministrului de Interne
Liderii democrati au criticat ieri, la Tulcea, modul in care Guvernul Tariceanu a gestionat situatia romanilor din Italia. Secretarul general al PD, Vasile Blaga, a afirmat ca Executivul nu ar fi trebuit sa se implice in criza aparuta in Italia dupa ce un cetatean roman a fost acuzat de omor si viol, in urma cu mai mult de o saptamana. "Vad sedinte de Guvern pentru a mari numarul de politisti romani din Italia, dar asta nu este treaba premierului. In aceasta situatie, ar fi trebuit sa intervina doar ministrul de Interne si seful Politiei Romane", a declarat Vasile Blaga, citat de Rompres. El a amintit ca in trei dintre cele mai mari programe de colaborare politieneasca din lume sunt implicati si politisti romani, la finele anului trecut autoritatile romane primind vizitele ministrilor din Spania si Italia pe tema problemei migratiei romanilor in cele doua tari. (A.H.)
Cristian Busoi, europarlamentar PNL "Doar infractorii trebuie expulzati"
"Vom discuta in interiorul ALDE aceasta problematica. Pozitia oficiala va fi in conformitate cu cea exprimata de liderul liberalilor europeni Graham Watson. Este dreptul unui stat suveran sa isi expulzeze infractorii, dar nu si persoanele asupra carora se fac doar supozitii ca ar fi infractori." (R.G.)


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.