Filmul cu mafioti e un gen in sine din 1912, dar acum Hollywoodului i-a venit ideea sa il repuna in circulatie, de data aceasta intr-o maniera „corecta politic": fiecare etnie cu mafia ei.

In filmele cu gangsteri trebuie
sa pedepsesti baiatul rau la final „Va fi despre negri, latini, oameni de culoare, grupuri noi si despre modul in care ei navigheaza intr-o lume din ce in ce mai globalizata", explica pentru ,,Newsday’’ Marc Levin, cineastul responsabil pentru filmul cu gangsteri „Mr. Untouchable", felul in care vede el viitorul acestui gen cinematografic cu vechime. „Fiecare grup va avea propriii «Baieti buni» si un «Nas» al sau. Vor fi reciclati si dotati cu fete noi, cu optiuni noi", subliniaza Levin. Iar acesti gangsteri mulati pe chipul si asemanarea minoritatilor se intrevad deja. Cind vine vorba despre mafiile etnice, italienii au „Nasul", irlandezii se mindresc cu „Miller’s Crossing", afroamericanii sint reprezentati de „Black Caesar", populatia latino il va avea mereu pe „Scarface" si nici rusii n-o duc prea rau cu „Little Odessa". Mai nou, si ucrainenii s-au bagat in schema, daca e sa te iei dupa „Lord of War", cu Nicholas Cage in rolul principal. Destule premiere recente culeg deja laurii acestui trend in plina ascensiune, de exemplu „American Gangster" al celebrului Ridley Scott, care a dominat box office-ul american toata saptamina. De lepadat nu e, spun criticii, nici „Eastern Promises", ultima revizitare a genului cu gangsteri (rusi cu sediul in Londra) operata de faimosul cineast canadian David Cronenberg, al carui film precedent tot pe mafioti se axa, numai ca era vorba despre unii albi si americani pursinge. „We Own the Night", pelicula cu care regizorul James Gray a mers la Cannes, isi cauta public tot pe „spezele" gangsterilor. Iar viitorul suna si mai mafiot: criticii prevad ca Hollywoodul isi va lua urmatoarea felie de crima organizata din activitatea bandelor asiatico-americane.

La intrebarea de ce rasar gangsterii la Hollywood ca ciupercile dupa ploaie, raspunsul e la indemina. In primul rind, cetatea filmului se misca tiptil, ferindu-se de unele subiecte controversate, de teama sa nu isi ofenseze publicul. Or, in filmele cu gangsteri esti liber sa ai orgii, droguri, violenta, viata pe marginea prapastiei, toate fara numar, atit timp cit pedepsesti personajul negativ la final sau, macar, dupa cum ne-a demonstrat Scorsese cu „Cirtita", sa moara toti. „Gangsterii sint tipii care indraznesc sa faca lucruri pe care noi ne-am dori sa le facem, dar ne abtinem. Duc o viata incitanta si amenintatoare", rezuma Ridley Scott motivele fascinatiei publicului pentru acest gen. John McCarty, autorul cartii „Bullets Over Hollywood", o istorie a filmelor cu gangsteri, are o alta explicatie, mult mai mundana, pentru apetenta publicului cind vine vorba despre „baietii buni": „Gangsterismul e capitalismul lipsit de orice frina si dus la extrem. E vechiul spirit antreprenorial". Dar exista si alte motive, dixit McCarty, care subliniaza si el ca sexul si violenta genului satisfac spectatorii, insa, explicind noul trend al mafiilor etnice, mentioneaza si faptul ca „experienta de imigrant e cel mai bine reflectata in filmul cu gangsteri, pentru ca actiunea se petrece predominant intr-un decor urban".

Cum mai merge greva scenaristilor aflati pe www.cotidianul.ro/select