Copos incearca sa scape de DNA cu 50.000 de euro

Pentru ca unul dintre inculpatii din dosarul Loteria si-a platit impozitul pe partea sa din tranzactie, Curtea Suprema a coborit pragul evaziunii fiscale comise de George Copos sub un milion de euro, prag sub care DNA nu mai era competenta.

Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a motivat vineri decizia conform careia DNA nu era competenta sa instrumenteze dosarul Loteria. Decizia este cu recurs, formulat deja de DNA la completul de noua judecatori al ICCJ pe considerentul ca decizia Curtii Supreme este nelegala. Dosarul Loteria, in care fostul vicepremier PC Gheorghe Copos este acuzat de evaziune fiscala, a fost returnat Parchetului General de judecatorii Inaltei Curti, pe motivul ca DNA nu ar fi fost competenta in acest caz, deoarece prejudiciul cauzat statului ar fi mai mic de un milion de euro. Conform legii, DNA este competenta sa solutioneze doar dosarele cu un prejudiciu mai mare de un milion de euro, pentru restul, competenta revenind DIICOT. Masura a fost impusa de fostul ministru al Justitiei Monica Macovei cu scopul de a preveni supraincarcarea DNA, pentru ca Directia sa se poata concentra pe dosarele de mare coruptie.

George Copos este acuzat in acest dosar de procurorii DNA pentru ca, la sfirsitul anului 2004, ar fi vindut Loteriei Romane, prin interpusi, 38 de spatii la preturi subevaluate, cu scopul de a se sustrage de la plata impozitelor catre stat, care insemnau 25% din suma obtinuta. Cind au stabilit prejudiciul, procurorii DNA au calculat valoarea acestuia la cursul de schimb leu-euro din 15 decembrie 2004, data la care tranzactia s-a incheiat.

Avocatii lui Copos au opinat ca DNA a calculat gresit prejudiciul, stabilit la 3.946.112 lei, adica 1.004.279 euro, la cursul de 3,9293 lei pentru un euro, oficial pentru 15 decembrie 2004, data ultimei tranzactii. Ei au argumentat ca unul dintre inculpati, Stelian Ratiu, si-a achitat impozitul aferent partii lui din tranzactii, de 171.217 lei, suma care ar trebui scazuta din prejudiciul total, care ar cobori astfel la 954.052 euro, deci, pentru o diferenta de 50.000 de euro, DNA n-ar fi competenta sa ancheteze aceste tranzactii. Opinia a fost insusita si de ICCJ, dupa cum se sustine in motivarea sentintei.

Copos a mai contestat la Curtea Suprema calculul DNA si pe considerentul ca procurorii ar fi trebuit sa ia in calcul doua cursuri, primul - cel din 25 octombrie 2004 - pentru tranzactiile incheiate de Copos in trimestrul al III-lea al anului, si al doilea, din 25 ianuarie, pentru cele incheiate in trimestrul al IV-lea, acestea fiind datele scadente pentru plata impozitelor. Si aceasta opinie se regaseste in motivarea judecatorilor. DNA a contestat-o la completul de noua judecatori al ICCJ si a invocat ca prejudiciul se calculeaza la data comiterii infractiunii, nu la data scadentei pentru plata impozitelor. In plus, DNA a invocat articolul 300 din Codul de Procedura Penala, care spune ca "instanta este datoare sa verifice din oficiu, la prima infatisare, regularitatea actului de sesizare", or, sustin procurorii, din moment ce acest fapt nu s-a produs, decizia Curtii Supreme ar fi tardiva, deci nelegala, chiar si in conditiile in care, pe fond, DNA intr-adevar nu ar fi competenta in acest dosar.

---

Despre autor: