Jurnalul National prezinta noi detalii din plangerea penala depusa la Parchetul Militar despre cei cinci diplomati romani la Ambasada Romaniei la Bonn, care la inceputul anilor a€™80 au fost implicati in atentate impotriva postului de radio
Jurnalul National prezinta noi detalii din plangerea penala depusa la Parchetul Militar despre cei cinci diplomati romani la Ambasada Romaniei la Bonn, care la inceputul anilor a€™80 au fost implicati in atentate impotriva postului de radio Europa Libera si a mai multor disidenti din Occident la ordinul sefului CIE, Nicolae Plesita, si al puterii comuniste.


PLESITÃ… SI CARLOS. Despre generalul Nicolae Plesita exista indicii ca a fost coordonatorul atentatelor din 3 si 4 februarie 1981, coletele-capcana trimise disidentilor Paul Goma, Nicolae Penescu si Serban Orescu. Cele mai importante informatii provin de la ofiterul CIE, Constantin Constantinescu, care a dat declaratii detaliate serviciilor secrete vest-germane si despre care se spune ca ar fi livrat si numeroase documente in acest sens. Cert este ca pe baza marturiilor lui, dar si a datelor stranse de serviciile secrete, cei cinci diplomati romani au fost expulzati. Cifrator-sef al Ambasadei Romaniei de la Washington, apoi cifrator-sef la Ambasada Romaniei la Bonn, Constantinescu s-a predat autoritatilor vest-germane si a dezvaluit identitatea celor cinci diplomati implicati.


Dan Mihoc, 39 de ani in 1984, secretar II al Ambasadei Romaniei la Bonn. Constantinescu a dezvaluit autoritatilor germane ca Mihoc a organizat, impreuna cu teroristul Ilici Ramirez Sanchez, alias "Carlos Sacalul", atentatele cu colete explozive, trimise lui Paul Goma, Serban Orescu si Nicolae Penescu. Pana la atentate se pare ca a fost ofiter in cadrul UM 0195. Dupa operatiunile din februarie 1981, Dan Mihoc a avut o cadere nervoasa si a fost transferat la o alta unitate, lucrand incepand cu anul 1983 la serviciul pentru America de Nord si la cel pentru Europa Occidentala, se spune in sesizarea IICCR.


Constantin Ciobanu, 40 de ani in 1984, consilier al Ambasadei Romaniei la Bonn, conducatorul rezidentei de spionaj a Securitatii la Bonn si seful "recrutarilor". Constantinescu a declarat ca Ciobanu a pus la cale mai multe atentate, printre altele si cel contra lui Emil Georgescu, fost director la Europa Libera, injunghiat cu 18 lovituri de cutit in garajul locuintei sale din München si care a decedat aproape un an mai tarziu. Nascut la 16 iulie 1935, este fiul lui Ion si Maria. Pe 7 mai 1979 a fost angajat la MAE in functia de consilier la Directia Relatii II. Incepand cu 10 septembrie 1979 a fost trimis consilier la Ambasada RSR de la Bonn. Dupa expulzarea din Germania a fost transferat la Institutul de Economie Mondiala.


Ion Constantin, 38 de ani in 1984, secretar III al Ambasadei Romaniei la Bonn. Sunt indicii ca a participat, alaturi de "Steve" (Johannes Weinrich, adjunctul lui "Carlos"), la plasarea bombei de la Europa Libera. Potrivit marturiei lui Constantinescu, Ion Constantin a fost ofiterul CIE care i-a livrat lui "Carlos" bomba de la Europa Libera.


Ioan Lupu, 44 de ani in 1984, secretar I al Ambasadei Romaniei la Bonn, traducator oficial al lui Ceausescu. Sunt indicii ca a participat la rapirea si apoi asasinarea unui emigrant roman. Conform datelor MAE, Lupu s-a nascut la 11 august 1940. Este fiul lui Alexandru si al Mariei. Cariera lui in minister incepe la 1 septembrie 1965.


Ion Grecu, 40 de ani in 1984, secretar II si atasat militar al Ambasadei Romane la Bonn. Planuia un atac terorist cu gaze. La fel ca si Ioan Lupu, a lucrat, se pare, in cadrul unitatii de spatiu 0199, trecand apoi la serviciul Europa/tari germanice.


AFACEREA RITA CORBU. Ion Grecu si Ioan Lupu sunt identificati in rapoarte ale spionajului american drept personajele principale in cazul "RITA-CORBU", ce a constat intr-un atac cu gaze asupra unui cetatean german de origine romana, datat 2 mai 1984, se spune in documentul depus la Parchetul Militar. In acest dosar, despre Grecu sunt indicii ca a coordonat atentatul impotriva unei foste membre importante a PCR, care ceruse azil politic in Occident dupa ce fusese marginalizata in Romania ca urmare a unui asa-numit "comportament antiromanesc" pe care il manifestase in timpul unei misiuni oficiale in RFG. In aceeasi operatiune, Lupu avusese misiunea de a pregati informativ operatiunea si de a distrage atentia de la Ambasada Romaniei - se arata intr-un document al CIA, citat de IICCR. Intr-un alt caz, care apare tot in documentele CIA, alaturi de cei doi a fost implicat si Constantin Ciobanu. Este vorba de planul rapirii a unui fizician roman, ruda apropiata a unui inalt demnitar comunist, care trebuia sa aiba loc in iunie 1984. Tot intr-un raport al spionajului american, Constantin Ciobanu, Dan Mihoc si Ion Constantin sunt identificati drept surse informative in cadrul unui plan de atac cu bomba asupra sediului "Europei Libere", pregatit de unitatea de diversiune a CIE cu indicativul C-428, incepand din octombrie 1983. Conform sesizarii IICCR, exista indicii ca cei cinci diplomati nu numai ca au fost implicati in organizarea atentatelor, ajutandu-l pe teroristul Ilici Ramirez Sanchez, alias "Carlos Sacalul", dar pusesera la cale ei insisi atentate pentru Securitatea romana.


SECURITATEA SI CARLOS. La sfarsitul anilor a€™70, "Carlos" lucra pentru serviciile secrete ale statelor din blocul comunist si isi avea cartierul general la Budapesta. El se incadra astfel obiectivului de activitate al UM 0920, fiind un terorist care lucra pentru tarile socialiste, se spune in sesizarea penala a IICCR. "Carlos" a intrat imediat in preocuparile USLA, care i-a repartizat dosarul la UM 0920. In 1978, aceasta unitate a inceput sa alcatuiasca un dosar despre "Carlos" ("Teroristul Carlos"), care cuprindea si o serie de fotografii ale acestuia. In cadrul larg al aceleiasi operatiuni de supraveghere a miscarilor teroristilor arabi la adresa Romaniei in care intra si "Carlos", USLA a alcatuit "planul de actiune" cu numarul 00334238, semnat de generalul Iulian Vlad, prin care s-a intensificat urmarirea unor teroristi ("Corbul", "Willi", "Soim", "Husan", "Jivan", "Nana", "Radiologul", "Fanata") care puteau avea legatura cu actiuni ostile la adresa Romaniei. Una dintre masurile acestui plan a fost si intensificarea urmaririi studentilor arabi, in special irakieni, de la Bucuresti, asa-numitul plan "Malicius". IICCR precizeaza ca in cadrul Securitatii romane functiona si o "unitate de lichidari", asa cum a recunoscut generalul Plesita la audierile in dosarul privind ajutorul pe care i l-a acordat teroristului "Carlos", instrumentat de catre justitia franceza, dar si intr-o carte de convorbiri. La audierile de la Parchet acum cativa ani, Plesita a declarat: "Eu i-am schimbat numele si i-am mai incadrat personal. Serviciul era condus de Nica Sergiu, in prezent decedat, iar misiunea celor din subordinea lui era sa-i lichideze pe cei condamnati la moarte prin hotarari judecatoresti definitive si care erau fugiti din tara. Doar militarii care aveau dosar de tradatori de tara au fost urmariti si executati. Au fost cateva zeci de executati de oamenii nostri sau de intermediari, precum «Carlos»". Unitatea care a intrat in contact cu "Carlos" a fost UM 0544/R, care era un serviciu independent in cadrul CIE. In perioada 1981-1982, Plesita a avut mai multe intalniri cu Carlos, urmarind sa-l determine sa nu intreprinda actiuni teroriste impotriva Romaniei, acordarea unor facilitati acestuia la Bucuresti si cooptarea sa in asasinarea generalui Pacepa.


CONFIRMARE DE LA MaGUREANU. Fostul director al SRI, Virgil Magureanu, confirma, intr-o scrisoare adresata sefului serviciului de securitate de la Europa Libera, datata 16 iulie 1992, ca "a fost contactat la Praga, in anul 1979, teroristul Ilici Ramirez Sanchez, alias «Carlos», solicitandu-i-se sprijinul pentru executarea sentintei respective" , adica condamnarea la moarte a lui Pacepa. "Carlos" a venit la Bucuresti in martie 1980, iar in aprilie s-a intalnit cu ofiterii romani Sergiu Nica si Ion Deaconescu, probabil si cu generalul Plesita, cei care se ocupau direct de operatiunea privind pedepsirea romanilor de la Europa Libera.  Plesita, acuzat de terorism


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.