In Romania, asaltul verde nu cunoaste limite. Daca in Bucuresti se distrug spatii verzi, parcuri, scuaruri, in tara, zonele de interes sunt cu mult mai vaste si sunt, de regula, reprezentate de paduri. In judetul Giurgiu, perdelele forestiere ce impaduresc malul Dunarii nu au scapat nici ele de sub lupa exploatarilor masive.


In sudul tarii, oferta verde nu este atat de generoasa, in comparatie cu zonele muntoase ale Romaniei. Cu toate acestea, mergand pe principiul mai bine mai mult decat deloc, orice petic de verdeata este privit cu vadit interes. Pe raza judetului Giurgiu, oferta "verde" cuprinde padurile din zona dig-mal ale Dunarii. Aceste paduri sunt incluse in grupa 1 functional si au un rol deosebit in protejarea digului, incetinirea eroziunilor si in prevenirea inundatiilor. In ciuda rolului de protectie pe care il au, plopii selectionati au fost exploatati la limita. "Suntem in anul 2007, iar rezerva de exploatare a arboretelui prevazuta in amenajamentul pentru 2002-2012 este aproape lichidata. Sa nu mai vorbim despre faptul ca s-au subevaluat volumele fata de cele prevazute in proiectul Romsilva. Pot spune ca s-au exploatat partizi ce nu figureaza in borderoul masei lemnoase din 2007. Corpul de Control trebuie sa faca o analiza serioasa a situatiei pe care eu am trimis-o in repetate randuri la Ministerul Agriculturii", a explicat inginerul silvic Petre Cheorpeaca. Mai exact, in judetul Giurgiu, in cinci ani, "s-a rezolvat" rezerva de exploatare prevazuta pentru zece ani. Pe principiul: noi crestem intr-un an cat altii in zece. Din pacate, defrisarile masive care mananca de ani buni rezervele de verdeata ale Romaniei se reflecta in schimbarile climatice pe care le-am resimtit cu totii in vara anului 2007.


FÃ…RÃ… USCÃ…TURI Mii de metri cubi de lemn sunt insa lasati in voia sortii. Potrivit OM 635/2002, articolul 13, prioritatea pentru exploatare ar trebui sa o aiba partizile de padure accidentale. Ei bine, tocmai aceste zone sunt evitate si sunt vizati copacii viabili. "In ultimii doi ani au fost exploatate cele mai viguroase arboreturi, constituite din plopi euramericani selectionati din zona dig-mal, lasand in teren arboreturile degradate, afectate de fenomenul de uscare si care nu isi mai pot indeplini decat partial rolul de protectie", a adaugat Cheorpeaca. Acesti plopi nu au fost intamplator alesi pentru impadurirea digului Dunarii. Cu toate acestea, se pare ca sunt departe de a fi protejati de drujba celor care se grabesc sa exploateze orice zona cu potential a tarii. De altfel, legea prevede clar ca, in "padurile situate in arii protejate, stabilirea caietului de sarcini sa prevada masuri speciale pentru derularea corespunzatoare a exploatarii masei lemnoase".

Corpul de Control al Ministerului Agriculturii a fost in judetul Giurgiu. "Am patru oameni care muncesc la acest dosar. Au stat o saptamana in zona si vom face un raport tematic complet in acest sens. Nu pot sa ma pronunt deocamdata cu privire la situatia din judetul Giurgiu", a declarat Mihai Gasparel, directorul general al Corpului de Control din Ministerul Agriculturii.


LEMN PENTRU BULGARIA.Tocmai datorita faptului ca fac parte dintr-un lot special, de plopi euramericani, acesti copaci sunt cu atat mai productivi. Asta pentru ca dispun de o masa lemnoasa de lucru cu mult mai mare decat ceilalti arbori. "Pana anul trecut, contractele pentru exploatarea masei lemnoase din zona judetului Giurgiu erau incheiate cu firme din tara. Acum contractul este direct cu cei din Bulgaria. Din punctul meu de vedere, acesta nu este avantajos. As vrea sa fie verificate si aceste contracte ale firmelor implicate in exportul de masa lemoasa", a mentionat Cheorpeaca. Barjele in care sunt transportati bustenii pusi la pamant sunt foarte generoase cu masa lemnoasa ce paraseste teritoriul Romaniei. Potrivit specialistilor, acestea pot incarca pana la 1.500 de tone.


OFICIAL. In Judetul Giurgiu, cel putin la nivel oficial, obiectivele par bine trasate: "Directia Silvica Giurgiu administreaza bunurile proprietate publica a statului, in vederea realizarii scopului pentru care a fost constituita, in conditiile prevazute de lege. Bunurile, proprietate publica a statului, administrate de Regia Nationala a Padurilor prin DS Giurgiu, fiind inalienabile, se evidentiaza in mod distinct in patrimoniul acesteia, cu exceptia fondului forestier care figureaza in inventarul public, si au regimul prevazut de lege". Dincolo de asta, Corpul de Control al Ministerului Agriculturii va lamuri daca exploatarea plopilor a fost exagerata si daca nu s-a respectat legislatia in vigoare.