Evenimentul Zilei dezvaluie astazi, cu acte, cum s-a imbogatit Bogdan Chireac din afaceri cu statul. Stare de fapt care l-a umplut de satisfactie pana si pe Mircea Badea, care a aplaudat zgomotos toata emisiunea de aseara. Desi sunt amic si coleg cu Mircea, iar cu Bogdan doar ma salut si n-am murit de dragul lui in cei 3,5 ani petrecuti la Adevarul, nu pot impartasi entuziasmul si voi detalia si de ce...


"Cazul Chireac" (si va asigur ca se va mai intampla si cu altii) este ceea ce in termenii nostri se cheama executie publica. Iar Bogdan nu este o tinta, ci un mijloc de realizare a unui scop meschin: decredibilizarea intregii bresle (actiune care a pornit furtunos cu operatiunea "Voci curate" la CNSAS) in favoarea unui singur beneficiar. Ca sa fiu si mai concret, voi spune ca stiu, de mai bine de o saptamana, ca urmeaza ca niste nume sonore din media sa treaca, sub alaiul camerelor de luat vederi, pe la DNA. Banuiesc ca, date fiind afacerile sale foarte profitabile cu statul, Bogdan Chireac doar va deschide calea.


Daca veti citi cu atentie textul din ziar, o sa constatati ca peste tot se mentioneaza ca ziaristul Bogdan Chireac, absolut intamplator nominalizat la "asa nu" de presedintele Traian Basescu in emisiunea lui Radu Moraru, este prezentat in contextul apropierii sale de CTP, mentionat atat ca director al ziarului Gandul, cat si - mai ales - ca presedinte al Clubului Roman de Presa (CRP). Calitate din care, de la instaurarea regimului khmerilor portcalii, s-a incercat in mod repetat, tot cu EVZ varf de lance, inlaturarea lui si instalarea altcuiva mai comod politic, mai pe gustul stapanului si al vocalei autointitulate societati civile.


Sa fim foarte bine intelesi: ceea ce a facut Bogdan (prin diverse firme) e o obisnuinta in presa noastra cu nimic mai putin ticaloasa decat clasa politica si, in general, decat societatea romaneasca in ansamblul ei. Numai ca astfel de "afaceri" (evident, impulsionate, ca sa nu spun fortate, de calitatile de sefi de gazete/televiziuni ale "inaltelor constiinte") au fost acceptate, ba chiar incurajete, de absolut toate regimurile politice de dupa Revolutie (uitati-va la datele ultimelor contracte ale firmei lui Chireac) si s-au tinut la sertar, ca un mijloc de presiune. La fel cum s-au tinut la sertar tone de documente compromitatoare cu semnaturile celor care, nedreapta soarta, si-au pus apostila si pe contractele care i-au imbogatit pe ziaristii cu pricina. Dar i-au imbogatit - iar asta nu vad scris, in marea dezvaluire din EVZ - pe cai legale, prin contracte facturate si cu TVA-ul platit la stat. La fel cum continua sa-i imbogateasca pe altii, apropiati si acceptati de Jucator, care nu mai contenesc sa taie furibund chitante (pe langa banii la plic) pentru o asa-zisa consultanta politica.


Odata reusit demersul de punere a unei anateme pe intreaga breasla, orice critica adresata, indiferent cat de intemeiat, marelui beneficiar va primi drept raspuns nu demontarea logica a acuzatiilor, ci o ditamai flegma de genul "uite cine vorbeste". Ceea ce se si doreste...


D'aia nu pot si refuz sa aplaud - plin de patos - demersul "justitiar" caruia i-a cazut prada actualul senior editor (cat o mai fi) al ziarului Gandul. Si nu voi accepta in viata mea sa port o astfel de emblema doar fiindca-s coleg de breasla cu el si cu urmatorii care vor fi executati in piata publica. Iar eu am - imi place sa cred - doua motive suplimentare pentru care sa ma declar, in gura mare, scarbit de toata aceasta facatura.


1.) Em am fost executat, in luna mai a anului 2001, fara nici o remuscare, de un colectiv de oameni ai muncii - din care faceau parte si Bogdan Chireac, si CTP - care se chema Consiliul de Administratie al S.C. Adevarul S.A. Pe cale de consecinta, e greu de crezut ca as putea uita vreodata ce mi s-a intamplat. Cu toate astea, mi-e greu sa nu gandesc cu capul meu.


2.) Tot eu n-am fost beneficiarul nici unui contract economic (nici prin licitatie, nici prin incredintare directa sau selectie de oferte) incheiat cu statul. Nici in lunga perioada in care am facut si fac presa, nici in ratacirile mele pe la...stat. Asa ca, spre nefericita insecuritate financiara a familiei mele, n-am facut nici milioanele de euro ale lui Bogdan Chireac si nici macar gradinita particulara a lui Grigore Cartianu.