Romanul „Veghea" de Sarah Waters, recent publicat la Editura Polirom, isi face un titlu de glorie din deturnarea cliseelor despre homoerotism. Si ii iese atit de bine, incit a luat piuitul criticii literare.

Sarah Waters e o autoare angajata care reuseste sa se contrazica: desi declara ca miezul tuturor romanelor ei face lobby pentru drepturile comunitatii gay, prozele pe care le scrie nu au nimic tezist, vindicativ sau explicit politic. Este si cazul romanului „Veghea", favoritul de anul trecut de la Man Booker Prize, deopotriva nominalizat la Orange Prize si Cartea Anului in Marea Britanie.

Waters ramine fidela intentiilor de a nu iesi din perimetrul temelor gay exclusiv prin orientarea personajelor pe care le construieste: cupluri de femei cu istorii care seamana prea putin unele cu altele si fidelitati mai mult decit camaraderesti intre barbati. Inceputul romanului introduce voalat crimpeie din povestile in care sint antrenate patru femei cu vieti agitate si un barbat cu rol de satelit pe linga grupul safic. Kay este o fosta infirmiera care in cel de-Al Doilea Razboi Mondial conducea ambulantele Crucii Rosii, Viv, o tinara care a trait acelasi razboi iubind ilicit un barbat insurat si prea putin curajos pentru gradul lui in armata britanica, Helen, o femeie care traieste prin fidelitate la fel de intens ca si prin gelozie, iar Julia e scriitoare de romane politiste, sofisticata si rece. Intre ele se insereaza profilul lui Duncan, fratele lui Viv, fost detinut, cu o sensibilitate feminina si un trecut traumatic. Daca fiecare dintre personaje stringe in jur ite de poveste asemeni unui magnet, treptat, biografiile lor ajung sa se interfereze si, nu de putine ori, sa se destabilizeze.

Debutul romanului e plasat in 1947. Londra abia iesita din razboi respira o aparenta acalmie, traseele tind sa-si recupereze configuratia de dinainte de dezastru, iar oamenii se multumesc sa primeasca, indiferenti si epuizati, promisiunea unui nou calup de viata. Acesta e punctul in care incepe sa se configureze, ambiguu si cu piese lipsa, puzzle-ul in care fiecare dintre personajele lui Waters a intrat in timp ce Londra se sfarima sub raidurile aeriene. Biografiile se desfac treptat, dinspre prezent inapoi, iar trecutul e un depozit incomod de greseli, tradari, iubiri erodate si secrete fragile.

Toate aceste vestigii din fisa biografica a personajelor scriitoarei britanice sint extrase cu delicatete si maximum de grija: ceea ce ar fi putut fi strident si scandalos e deturnat in pasaje care pun in lumina fragilitatea raporturilor dintre indivizi si tensiunea ascunsa in cele mai firesti si lejere gesturi.

Intimplarile ies gradat la lumina, nici un salt din increngatura de episoade nu se lasa ghicit, iar secventele prind viata prin doza exacta de claritate, luciditate si imprevizibil. „Veghea", desi e un roman cu si despre lesbiene, cum nu se sfieste sa marturiseasca autoarea, ramine o carte despre intimitate, in sensul cel mai cerebral al cuvintului. Iar suprafata relatiilor „impotriva firii" e una alunecoasa si inselatoare, care sfideaza asteptarile celor care, avind tema in vizor, vineaza picanterii si scene tari.

Se vind carti rare dintr-o colectie evaluata la 25 de milioane de dolari. Detalii pe www.cotidianul.ro/select