Probabil ca la prima intilnire cu numele „golem" veti face exact ceea ce face toata lumea: veti merge la enciclopedii si dictionare.

Da, si eu am cautat, acum citeva zeci de ani, la prima aparitie a cartii in romaneste, ce inseamna precis golem. Stiam vag, din niste lecturi despre folclorul iudaic: o aratare facuta din lut si insufletita de tainele Cabbalei. O faptura de mina a doua, deci creata de om, dar animata de taine mai mari decit omul.

Cartea de saptamina viitoare, scrisa de austriacul Gustav Meyrink, nu este, va avertizez, o carte foarte usoara. Nu este nici din cale-afara de incarcata, cel mai bine i s-ar putea spune ca e o carte captivanta. O carte naucitoare pe alocuri, initiatica, alternind pagini sumbre cu pasaje poematice, ritmuri de incantatie cu felurite chei ce tin de literatura fantastica. Si totul pe fundalul unei asezari medievale.

Ati fost in Praga? Daca da, acum veti merge din nou. Daca nu, aveti de-a face cu un ghid misterios, Meyrink, pe care il veti asculta cu toata atentia cind va descrie ghetoul praghez. Nu-l intrerupeti, nu-i puneti intrebari suplimentare, pentru ca s-ar putea sa intrerupeti vraja. Si, daca nu mai e vraja, nu mai apare nici golemul, iar comunitatea iudaica din Praga va fi amenintata si lipsita de aparare. In paginile acestea neobisnuite va veti deprinde cu ceea ce este golemul, o facatura (facuta, si nu nascuta) insufletita de marile formule ascunse care stau la baza lumii, in viziunea marilor mistici care iubesc lumina, dar stiu sa cintareasca si intunericul. Bijutierul Athanasius Pernath, personaj al cartii si locuitor al ghetoului praghez, nu se pricepe numai la pietre pretioase, numai la stralucirile nepretuite ale giuvaierurilor, ci si la tainele care-i insufla viata golemului. Cititul acestei povesti nelinistitoare se poate lasa cu o dulce captivitate. Veti iesi cu greu din universul lui Meyrink.