Sau Jocul cu Margelele de Sticla in varianta latina.

Sintem o tara de babe lacome si de gaini proaste. Ne lipseste indirjirea cocosului care stia una si buna: punguta cu doi bani ii apartine de drept. Fintina, staulul sau muntii de galbeni erau doar detalii. El isi voia inapoi punguta: „Cucurigu, boieri mari, dati punguta cu doi bani!".

Si astfel, auster, urmarindu-si neabatut punguta cu/de doi bani si-a imbogatit, fara sa vrea, mosul.

Noi alergam de la o margica la alta, fara sa ne alegem cu nimic. Cazul Mailat nu reprezinta decit ultima margea colorata dintr-un sirag al carui inceput se pierde in negura timpului. Italienii si romanii deopotriva o privesc fascinati, mass-media o rasucesc pe toate partile, politicienii o dau de-a rostogolul de la Bucuresti la Roma si de aici la Strasbourg, de parca ar fi incinsa pina la rosu si ar lasa in urma miros de carne arsa.

Peste o saptamina sau doua, isteria se va stinge. O alta margica frumos colorata ii va lua locul. Si, din nou, in devalmasie, politicieni, ziaristi si popor, ne vom calca in picioare, incercind sa fim primii care s-o adulmece si s-o ciuguleasca. Alergam de la o margica la alta si nici macar nu ne facem iluzii c-ar fi diamante. Dar nu ne putem abtine. Margica Mailat a inlocuit margica Radulescu-Marin, care-a inlocuit-o pe cea a Elodiei, care a inlocuit-o pe cea a referendumului pentru votul uninominal, iar ultima pe cea a alegerilor europene. Sarmana margica a alegerilor! N-are culoare, n-are sex, n-are morti si nici macar pe Basescu nu-l are! S-a nascut cenusie si nimeni nu mai catadicseste sa-si intoarca azi capul dupa ea. Nici politicienii, nici electoratul, nici mass-media.

In conditii normale, crima de la Roma si reactia guvernului italian ar fi reprezentat o… pardon, oportunitate. Tocmai pentru ca e zguduitor, incidentul ar fi putut lansa dezbaterea pentru europarlamentare. Alegatorii ar fi fost curiosi sa afle cum vede un viitor europarlamentar solutia taberelor de tigani romani, ziaristii ar fi chestionat candidatii despre masurile concrete care s-ar putea lua pentru contracararea, la Strasbourg si Bruxelles, a decretelor italiene, iar candidatii s-ar fi inghesuit la conferinte de presa unde sa-si prezinte proiectele.

N-a fost sa fie. Sintem gaini. La doar doua saptamini distanta de alegerile europarlamentare ne uitam, in continuare, dupa margele.

Alin Fumurescu preda stiinte politice la Universitatea din Bloomington, Indiana.