Laptele matern poate avea un efect pozitiv asupra dezvoltarii coeficientului de inteligenta in cazul copiilor purtatori ai unei anumite gene, potrivit unui studiu realizat de o echipa de cercetatori britanici, publicat in Proceedings of the National Academy of Sciences preluat de AFP.

Copiii pentru care alaptarea la san s-a dovedit benefica la nivel de dezvoltare cognitiva sunt purtatori ai unei variatii genetice - FADS2.

Alaptarea nu este suficienta pentru dezvoltarea coeficientului de inteligenta, care depinde si de alti factori genetici si de factorii de mediu, precum familia sau clasa sociala.

Pentru acest studiu au fost monitorizati 3.000 de bebelusi hraniti la san din Marea Britanie si Noua Zeelanda. Copiii purtatori ai variatiei genei FADS2 aveau un coeficient de inteligenta mai mare, in medie, cu 6,8 puncte fata de ceilalti care nu prezentau in organism aceasta gena.

Aceasta diferenta este valabila indiferent de mediul socio-economic din care provine copilul, coeficientul de inteligenta al mamei, greutatea bebelusului la nastere sau varsta mamei in timpul sarcinii.

"Timp de cel putin un secol, discutiile despre inteligenta s-au bazat pe diferenta dintre "mostenit" si "dobandit". Am descoperit ca cele doua elemente functioneaza impreuna", a declarat Terrie Moffitt, profesor de psihologie si stiinte neurologice la Universitatea Duke si King's College din Londra, coautor al acestui studiu.

Gena FADS2 a fost studiata de cercetatori pentru ca produce o enzima, care se gaseste in laptele matern si care ajuta la transformarea acizilor grasi alimentari in acizi grasi polinesaturati, care se acumuleaza in creier in timpul primelor luni dupa nastere. Anumiti cercetatori cred ca aceasta enzima poate avea o influenta asupra dezvoltarii inteligentei cognitive.

Ideea potrivit careia laptele matern contribuie la cresterea coeficientului de inteligenta a aparut in 1929 in revistele stiintifice.

Un studiu publicat in urma cu un an in British Medical Journal sugera ca diferentele de dezvoltare cognitiva nu sunt provocate de alaptare, ci de profilul social al mamei care alapteaza si de mediul familial.

Un alt studiu publicat luni indica faptul ca bebelusii hraniti la san prezinta cu 55% mai putine riscuri de a dezvolta ulterior maladii cardiace fata de bebelusii hraniti cu biberonul. Studiul, realizat de profesorul Nisha Parikh, cardiolog la Centrul medical Beth Israel Deaconess din Boston, indica faptul ca bebelusii hraniti la san beneficiaza de un nivel superior de HDL - colesterol bun - care contribuie la prevenirea maladiilor cardiace. La studiu au participat 393 de mame si cei 962 de copii ai lor.
Mediafax