Cei 560.000 de romani aflati legal in Italia produc 11,3 miliarde de euro pe an pentru PIB-ul Italiei. 15.000 dintre ei au firme. Romanii muncesc mai mult decit italienii si sint si mai scoliti decit ei.

Cei care cer alungarea romanilorar trebui sa-si arunce ochii siprin statistici Romanii contribuie cu nu mai putin de 11,3 miliarde de euro la Produsul Intern Brut italian, adica aproape 1% din cit produce toata Italia. La sfirsitul anului 2006, in Italia erau inregistrati 3.690.000 de straini stabiliti in conditii legale, arata Anuarul Statistic „Imigrare 2007", elaborat de Fundatiile „Caritas" si „Migrantes" din Italia, lansat pe 30 octombrie, la Roma. Analiza contributiei imigrantilor, prin intermediul activitatilor desfasurate pe piata muncii, evidentiaza, pentru anul 2006, un aport la PIB-ul italian de 6,1%. Ca fapt divers, raportul „SOS Businesses" facut de Confesercenti, o mare asociatie a firmelor italiene, crediteaza mafia cu 7% din PIB. In numarul total de imigranti care muncesc legal pe teritoriul Italiei, Romania detine primul loc, cu 555.997 de persoane, reprezentind 15,1 la suta. Romanii sint urmati de marocani si albanezi, cu 387.031, respectiv 381.011 persoane. Facind un calcul aproximativ si raportind ponderea romanilor la realizarea unui PIB de 1.231 de miliarde de euro, cit are Italia, rezulta ca imigrantii romani produc acolo, in medie, 11,3 miliarde de euro, adica aproape 1% din PIB. Cifra este insa mimima, intrucit statisticile nu ii includ si pe romanii care lucreaza la negru.

Matei Paun, analist economic la Grupul de Economie Aplicata, crede ca cifra de 11 miliarde de euro produsi oficial este putin cam mare, dar, daca se adauga si contributia celor care lucreaza la negru, ea poate fi corecta ca ordin de marime. „11 miliarde de euro mi se pare o cifra potrivita, corecta", ne-a declarat Alessio Menegazzo, asistentul presedintelui Camerei de Comert Romano-Italiana. „Arata ca romanii din Italia isi vad de treaba si produc foarte bine. Personal, ma bucura acest lucru. Lucrurile bune se intimpla de ambele parti. De exemplu, firmele italiene au in Romania 600.000 de angajati. Si mai trebuie sa luam in calcul ca inainte de toate Romania are cele mai mari schimburi comerciale cu Italia. Cu nici o alta tara Romania nu are o relatie comerciala atit de strinsa."

Romanii conduc peste 15.000 de afaceri in Italia, dintre care cea mai mare parte au legatura cu domeniul constructiilor. Potrivit unui raport primit in exclusivitate de Cotidianul de la Caritas/Migrantes, firmele romanesti s-au concentrat in proportie de 20,8% in constructii, 11,1% in industria hoteliera si restaurante, 9,9% in IT si servicii de business si 11,8% in servicii casnice.

Imigrantii din Italia muncesc mai mult decit italienii. Raportul subliniaza faptul ca, in 2006, pentru imigranti, rata de activitate era de 73,7%, respectiv cu 12% mai mare decit cea din rindul lucratorilor italieni. De asemenea, rata medie de ocupare a strainilor in Italia era cu 9% mai ridicata decit cea a italienilor (67,3% fata de 57,9%).

In privinta distributiei sectoriale a locurilor de munca ocupate de straini, 40% dintre imigranti lucrau in industrie, 20% desfasurau o activitate de colaborator casnic, 20% lucrau in sectorul hotelier si cel comercial si doar 4% in sectorul agricol. Romanii au cel mai inalt grad de educatie dintre toti imigrantii, arata raportul citat. „59% dintre ei au terminat o scoala, fata de 39,9% dintre imigrantii est-europeni si de numai 33,4% din populatia italiana", se arata in raport.

In ceea ce priveste achizitia de locuinte, in anul 2006, tranzactiile efectuate de catre straini au avut o pondere de 14,4% in totalul tranzactiilor de locuinte in Italia, 50% din cererea exprimata de imigranti provenind din rindul cetatenilor albanezi si romani. (Ionut Tudorica)

Locul trei la patroni straini Conform datelor furnizate de Camerele de Comert din Peninsula, la 30 iunie anul acesta existau in Italia 141.393 de straini titulari de firme, cu 8% in plus fata de 2006. Cei mai numerosi erau marocanii (18%, respectiv 25.417), urmati de chinezi (13,5%, respectiv 19.140) si de romani (11,3%, respectiv 15.942, cu peste 3.000 mai multi decit cei inregistrati in 2006).

Integrarea tiganilor: bani putini, prost cheltuiti • Politicile de integrare a comunitatilor de romi au fost finantate, de la revolutie incoace, cu doi euro de persoana pe an.

Romania mai mult a mimat politicile deintegrare sociala a romilor Cine incearca sa afle o estimare a banilor cheltuiti din varii surse pentru integrarea romilor - de la bugetul statului roman sau de la Uniunea Europeana - are la indemina o singura sursa, un studiu intocmit anul trecut de agentia „Impreuna". Potrivit directorului agentiei, Gelu Duminica, in perioada 1991-2006 s-au cheltuit 50 de milioane de euro, „ceea ce, la o populatie reala de romi de 1,5 milioane, inseamna doi euro pe an de persoana". In 2001, guvernul PSD condus de Nastase a elaborat pentru prima data o strategie nationala pentru imbunatatirea situatiei romilor. La ani buni dupa aruncarea pe piata a strategiei, s-au miscat citeva lucruri, dar, in esenta, starea tiganimii din Romania a ramas in marasm. Strategia anunta zece mari coridoare de interes pentru viata romilor, 123 de masuri urgente si admitea ca sint necesare 105 milioane de euro pentru a ajunge la un nivel de functionalitate pina in 2004. Guvernul a platit 2,5 milioane de euro. La acesti bani s-au adaugat 30,5 milioane de euro atrasi gratie proiectelor din fonduri europene (fiecare continind intre 15-20% participare baneasca tot de la bugetul de stat).

S-a intocmit, in 2001, o comisie la nivelul fiecarui judet „care sa afle nevoile comunitare tiganesti, sa-si dea copiii la scoala, sa aiba acte de identitate si sa propuna un set de solutii". Nimeni nu le-a vazut. Ba s-au infiintat comisii pe linga aproape fiece minister. Din 2003 incoace, fiecare raport de tara critica faptul ca aceste comisii nu functioneaza. Eficienta „politicilor de interventie" prevazute in strategia guvernului Nastase si a celui urmator se vede in dezinvoltura romilor ce permit in continuare copiilor sa se casatoreasca la 12 ani. Trei sint domeniile in care s-au vazut citeva semne, firave, de schimbare. Initiativa Facultatii de Sociologie Bucuresti de a crea locuri suplimentare pentru tigani a fost asumata la nivel national atit in universitati, cit si in licee.

Ministerul Muncii a acceptat finalmente sa introduca bursa locurilor de munca pentru romi, iar prezenta mediatorilor sanitari, 500 in toata tara, a inlesnit accesul romilor la serviciile de sanatate. Nu e clar pentru nimeni ce rost au pe lume cei 42 de consilieri romi de pe linga prefecturi. Nici societatea civila roma pare ca nu s-a dezmeticit, de vreme ce din cele peste 200 de ONG inregistrate la tribunal functioneaza 8. (Remus Radu)

Domenii Cele zece domenii in care statul anunta, in 2001, ca trebuie intervenit organic sint:

Administratie si dezvoltare comunitara Locuinte Securitate sociala Sanatate Economie Justitie si ordine publica Protectia copilului Educatie cultura si culte comunicare si participare civica CITESTE MAI MULT DESPRE ACEST SUBIECT:

Noua ONG-uri cer demisia „nazistului" Cioroianu

Aluziile la deportarea infractorilor in desert sau trimiterea acestora in batalioane disciplinare au scandalizat societatea civila si pe adversarii politici, chiar daca ministrul a cerut ieri scuze.

Eurocandidatii romani cred ca dreptatea trebuie cautata la Bruxelles

Atit europarlamentarii aflati in functii, cit si candidatii pentru Parlamentul European considera ca noua legislatie italiana intra in contradictie cu normele UE.