Aluziile la deportarea infractorilor in desert sau trimiterea acestora in batalioane disciplinare au scandalizat societatea civila si pe adversarii politici, chiar daca ministrul a cerut ieri scuze.

Ministrul de Externe, Adrian Cioroianu, a cerut scuze luni, in cadrul unei conferinte de presa, pentru declaratiile facute vineri la o emisiune tv difuzata de Antena 3, conform careia infractorii romani din tarile UE ar trebui „pusi la muncile cele mai dure si formate batalioane disciplinare". In aceeasi declaratie telefonica, Cioroianu precizase ca ar dori sa cumpere un teren in desertul egiptean, pentru a-i plasa acolo pe „astfel de oameni care ne fac de ris".

Cioroianu a recunoscut ieri ca regreta afirmatiile cu pricina. „Vreti sa va marturisesc ca mi se pare si mie o afirmatie surprinzatoare? Regret si cer scuze celor ofensati de aceasta afirmatie", a spus ministrul. Liberalul a subliniat faptul ca in declaratia sa nu a facut referire la nici o categorie etnica sau la vreo nationalitate anume. Ministrul a reusit insa din nou sa isi uimeasca asistenta declarind ca, „daca exista o picatura de lumina in acest ocean de intuneric referitor la cazul Mailat, aceasta este faptul ca nu a fost vorba si despre viol".

Noua ONG-uri, printre care Agentia de Monitorizare a Presei, fundatia ACCEPT si organizatia Romani CRISS, i-au cerut ministrului Cioroianu demisia pentru declaratiile „de tip nazist". „Propunerea" lui Cioroianu de trimitere a infractorilor in desert constituie o incalcare a legislatiei, iar „ deportarea a fost folosita ca instrument in timpul Holocaustului cu consecinte grave pentru minoritati", arata documentul redactat de ONG-uri. „Orice aluzie la asemenea masuri naziste este inacceptabila in conditiile in care statul roman si-a reprimat sangeros o parte dintre propriii cetateni in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial", reaminteste documentul. Scrisoarea ONG-urilor i-a fost adusa luni, in cadrul conferintei de presa, ministrului Cioroianu de catre Liana Ganea, de la Agentia de Monitorizare a Presei.

Presedintele PSD, Mircea Geoana, fost ministru de Externe, a cerut si el demisia lui Cioroianu pentru aceleasi declaratii. Geoana i-a transmis chiar ironic liberalului ca ar trebui sa caute un post de ambasador in Egipt pentru a supraveghea mai bine instalarea taberelor de infractori romani in desert. Presedintele PLD, Theodor Stolojan, s-a raliat opiniei conform careia Cioroianu nu mai are ce cauta in fruntea diplomatiei romane din cauza declaratiilor „rasiste". (Laura Cernahoschi)

Cioroianu va fi pus in discutie la PNL Surse din conducerea PNL, citate de NewsIn, au afirmat ca este posibil ca la viitoarea sedinta a BPC sa fie discutate declaratiile facute vineri seara, la Antena 3, de ministrul Adrian Cioroianu. Majoritatea membrilor BPC nu stiau despre cele afirmate de Cioroianu. In schimb, Renate Weber, capul de lista al eurocandiatilor PNL, care este si avocat specializat in drepturile omului, a declarat ca asteapta explicatiile pe care le va da ministrul. „Din punctul meu de vedere, tipul acesta de declaratii este inacceptabil si nu reprezinta punctul de vedere al PNL", a precizat Weber. (L.G.)

Plan de masuri adoptat de Guvern Guvernul a adoptat, in sedinta extraordinara, un plan de masuri ce are in vedere actiuni de cooperare politieneasca, judiciara si consulara, un pachet de masuri de natura sociala si unul de comunicare publica. Printr-o OG s-a decis ca toti cetatenii romani expulzati din tarile UE sa fie adusi pe Aeroportul Otopeni pentru a fi inregistrati si ca dosarele lor sa fie trimise Tribunalului Bucuresti ,care sa decida pentru cit timp se va lua impotriva lor masura de interdictie a liberei circulatii in spatiul comunitar. Legea prevede o perioada maxima de trei ani. Pentru a ajuta autoritatile italiene in identificarea romanilor care pot face obiectul indepartarii, Guvernul a decis trimiterea in Italia a mai multor politisti, numarul acestora in Peninsula ajungind la 30. Dintre acestia, cinci sint de etnie roma. Printre masurile propuse de ministrul Adrian Cioroianu pentru rezolvarea problemelor din Italia se mai numara infiintarea a trei noi consulate romanesti in aceasta tara, la Trieste, Bologna si Cosenza,. Printre masurile de „comunicare publica" propuse se numara „valorizarea personalitatilor romane". Cioroianu propune si implicarea Bisericii Ortodoxe Romane in proiecte sociale in Italia. Paul Pacuraru, ministrul Muncii, a declarat ieri, la rindul sau, ca Guvernul lucreaza la un „plan de masuri active" pentru romanii aflati in strainatate care vor sa se intoarca voluntar, dar si pentru cei expulzati. „Pentru acestia din urma trebuie sa gasim masuri directe ca sa se poata angaja imediat si sa nu fie germeni de infractionalitate in tara", a spus Pacuraru. (L.C., O.C., M.R.)

Expulzarile continua cu acordul UE Prefectii italieni au semnat expulzarea a inca 25 de romani, in virtutea unui decret pe care Romania l-a reclamat la Bruxelles.

Prefectul Genovei, Giuseppe Romano, a anuntat duminica semnarea a inca 21 de decrete de expulzare, dintre care 16 vizeaza cetateni romani, respectiv 12 prostituate si patru proxeneti. „Cred ca problema romaneasca exista, chiar daca nu atit de puternica incit sa genereze ingrijorarea pe care a provocat-o la Roma si in alte orase", a declarat Giuseppe Romano, citat de ,,La Repubblica’’ in pagina sa electronica. Pe lista neagra a prefectului genovez au mai intrat trei romani. Doi dintre ei, in virsta de 25, respectiv 32 de ani, au fost arestati pentru ca au sechestrat o prostituata croata pe care au violat-o si au batut-o. Un al treilea roman, in virsta de 38 de ani, pe numele caruia fusese emis un mandat international de cautare, a fost arestat pentru implicare intr-o retea de imigrare ilegala. Prefectul Bolognei a semnat luni expulzarea a sapte cetateni romani, toti cu antecedente penale. Ei fac parte dintr-un grup de 22 de romani care au fost denuntati de catre locuitorii Bolognei. Si din Torino au fost expulzati doi romani, iar politia a retinut in jur de treizeci de cetateni romani cu antecedente penale.

Ministrul roman de Externe a precizat ieri ca a cerut autoritatilor italiene respectarea perioadei de 30 de zile necesare pentru formularea unui recurs de catre cei vizati de decretul privind expulzarea. Romania a semnalat Comisiei Europene ca decretul-lege poate sa permita expulzarea intr-un termen mai mic de 30 de zile, in cazul in care se invoca „motive imperative de siguranta publica". Alte deficiente semnalate de Romania vizeaza puterea alocata prefectilor in a decide expulzarea pe motive de siguranta publica, precum si justificarea expulzarii prin antecedentele penale ale individului in cauza.

Comisia Europeana a subliniat luni ca „orice expulzare trebuie motivata individual si trebuie sa poata face obiectul unui recurs judiciar. Conform unei directive din 2004, cetatenii din UE au dreptul de a sta fara conditii pe teritoriul unui alt stat membru timp de trei luni. Insa un stat poate restringe acest drept din motive de „ordine publica, siguranta publica sau de sanatate publica". Aceste masuri trebuie sa se bazeze exclusiv pe „comportamentul personal al individului vizat". (Razvan Ciubotaru)

CITESTE MAI MULT DESPRE ACEST SUBIECT: „Romeni di merda" produc 11 miliarde e pe an in Italia

Cei 560.000 de romani aflati legal in Italia produc 11,3 miliarde de euro pe an pentru PIB-ul Italiei. 15.000 dintre ei au firme. Romanii muncesc mai mult decit italienii si sint si mai scoliti decit ei.

Eurocandidatii romani cred ca dreptatea trebuie cautata la Bruxelles

Atit europarlamentarii aflati in functii, cit si candidatii pentru Parlamentul European considera ca noua legislatie italiana intra in contradictie cu normele UE.