Cearta dintre comunitatile flamanda si valona a marcat recordul celei mai lungi crize politice din istoria Belgiei. Dupa cinci luni de la alegeri, la Bruxelles functioneaza tot fostul guvern.


Precedentul record dateaza din 1988 si a fost de 148 de zile, scrie presa franceza. Acum insa, criza politica de la Bruxelles se anunta a fi si mai de durata, pentru ca partidele care trebuie sa formeze guvernul nu intrevad vreo intelegere pana la mijlocul acestei luni. Liderul crestin-democratilor flamanzi, Yves Leterme, candidat la postul de prim-ministru, nu a ajuns la acorduri serioase cu partenerii sai flamanzi si valoni (francofoni) decat in privinta unor chestiuni care, oricum, nu deranjau pe nimeni.


DIHONIA. Marul discordiei il reprezinta chestiunile bugetare si comunitare. Pe de-o parte, valonii ii banuiesc pe flamanzi ca vor sa imparta tara in doua, iar, pe de alta, flamanzii spun ca vor doar mai multa autonomie, si nu "secesiune". Dupa alegeri, Flandra a cerut o vasta reforma de stat, pentru a-si administra dupa bunul plac economia regiunii sale prospere, in timp ce francofonii au insistat pentru "un stat federal puternic", singurul care ar putea garanta "solidaritatea" comunitatilor sale. Constienti ca nu va iesi cum vor ei, flamanzii le cauta in continuare nod in papura francofonilor, folosind alt subiect de discordie din scindarea arondismentului Bruxelles-Hal-Vilvorde (BHV), din cauza neintelegerilor lingvistice dintre cele doua comunitati. Pentru flamanzi, existenta unui arondisment bilingv este "inacceptabila", iar pentru francezi, "un drept castigat de ei cu mare greutate". Actualul sistem electoral belgian le permite  francofonilor de la periferia flamanda a Bruxellesului sa voteze pe liste francofone la alegerile legislative si sa se adreseze tribunalelor cu plangeri in limba franceza.