Situatia la care s-a ajuns dupa decizia justitiei de-a acorda salarii minime de 880 de lei profesorilor da masura incompetentei a trei guverne. Unul si-a furat caciula, al doilea a fost complice, iar cel din urma - tainuitor. Povestea incepe cu o smecherie legislativa inventata in epoca negocierilor tirzii cu Fondul Monetar International, in ultimul an de guvernare Nastase. FMI ne cerea sa eliminam de tot salariul minim si sa-l lasam la libera negociere dintre patronate si sindicate. Zis si facut. Negocierea a fost libera, insa rezultatul - obligatoriu. FMI n-a observat nuanta si s-a declarat multumit. Sindicatele au avut cu ce se lauda in fata membrilor, iar bugetarii au fost exclusi de la impartirea tortului, pentru ca statul nu putea suporta sa plateasca un salariu la a carui negociere nici macar nu a participat. Insa, in acel moment, diferentele erau prea mici pentru a stirni nemultumiri. Iar legea era prea ambigua pentru a se putea aplica.

Negocierile insa nu s-au oprit aici. Sindicalistii au reusit sa obtina un salariu minim dublu pentru angajatii cu studii superioare. Primul guvern Tariceanu avea in miini o bomba. Pe care, in loc sa o dezamorseze, a luat-o drept luminare. Si i-a dat foc. In loc sa elimine o prevedere legala absurda, ministrul Muncii de atunci, Gheorghe Barbu, a dispus ca inspectia muncii sa controleze daca salariul minim dublu chiar se da. Decizie corecta daca venea de la un functionar, dar catastrofala pentru un demnitar.

Angajatorii s-au conformat, iar bugetarii au constatat cu stupoare ca daca ai diploma si lucrezi la stat esti tratat, de facto, drept un cetatean de categorie inferioara. Urmatorul pas firesc a fost apelul la justitie. Al doilea guvern Tariceanu a fost martorul primei victorii a bugetarilor, in urma cu o luna, la tribunalul din Dolj. Reactia ministrilor Pacuraru si Vosganian a fost a unora care pareau ca nu mai apuca doua saptamini de guvernare si, dupa ei, potopul. Cica nu este un fenomen de amploare, ci doar un caz izolat. ĄDam banii acolo si apoi vedem ce se mai intimpla", au sugerat oficialii.

Insa justitia a mers mai departe si a dat aceeasi hotarire, previzibila. Nu ca profesorii trebuie sa ia salarii mai mari - ei sint cistigatori de conjunctura. Daca s-ar fi pus de la inceput problema ca toata lumea sa primeasca acelasi salariu minim, cu siguranta negocierile ar fi fost mult mai prudente. De aceea, cred ca decizia Curtii de Apel trebuie citita asa: ĄDaca n-ati fost in stare sa faceti o lege temeinica si ati incercat sa pacaliti pe toata lumea, acum suportati consecintele".