Rromii, discriminarea pozitiva si pagubele colaterale

Pentru italieni, romanii au ajuns persona non grata. Pe de o parte au dreptate. Presiunea publicului asupra autoritatilor italiene a fost atat de mare, incat presedintele Giorgio Napolitano nu avea o alta solutie. A semnat decretul de lege, desi unele voci (printre care chiar si cea a comisarului Franco Frattini) au aratat ca modificarea nu este tocmai conforma cu legislatia europeana.
Chiar daca in decret nu se specifica acest lucru, este mai mult decat evident ca legea are ca tinta infractorii care in cele mai multe cazuri sunt rromi. Bineinteles ca vor fi si pagube colaterale. Şi politistii italieni sunt oameni si mai pot gresi, dar vizati vor fi in special rromii.
Lucru oarecum ciudat daca ne amintim ca in luna februarie a anului trecut Consiliul Europei ne acuza intr-un raport de discriminare a rromilor. Atentie! In document se arata ca "rromii din Romania sunt in continuare discriminati in toate domeniile si, mai ales, inca sunt victime ale violentelor politiei".
Documentul se baza pe informatiile obtinute in timpul vizitei Comisiei Impotriva Rasismului si Intolerantei (ECRI) si prezenta eforturile depuse de autoritatile de la Bucuresti pentru a combate acest fenomen, insa strategia decisa in urma cu patru ani pentru ameliorarea conditiei rromilor este departe de a-si fi atins obiectivele. In raport se sublinia faptul ca autoritatile au adoptat o lege, care insa aproape ca nu a fost aplicata, si ca oficialii romani au creat un Consiliu national de lupta impotriva discriminarii prea putin cunoscut functionarilor si opiniei publice.
ECRI a facut referire si la presa locala: in comparatie cu 2003, s-a inregistrat o scadere a numarului articolelor de presa peiorative la adresa rromilor, dar numeroase materiale sunt in continuare publicate intr-un climat de impunitate in presa locala.
Un alt aspect pe care ECRI l-a constatat a fost ca in Capitala traiesc 20.000 de rromi fara acte de identitate, iar Guvernul nu a facut nimic pentru a schimba aceasta situatie. Europenii vin si cu o solutie, si anume recomanda recrutarea de rromi in politie.
Ce au facut autoritatile romane? Au luat masuri. Uneori unele cel putin ciudate. Adica s-au scos posturi speciale in politie pentru a fi ocupate de cei de etnie rroma. La fel, in licee si in facultati. In fiecare unitate de invatamant romii au "rezervate" intre doua si cinci locuri.
Cu alte cuvinte, Consiliul Europei ne-a invatat din punct de vedere teoretic cum pot fi discriminati pozitiv cetatenii de etnie rroma.
Pe 1 ianuarie 2007, Romania a intrat in UE. Din acel moment, avand in vedere libera circulatie a persoanelor, europenii au avut ocazia sa ne arate si practic cum trebuie sa ne purtam cu cei de etnie rroma. Dupa ce au vazut pe pielea lor care este situatia, italienilor le-a trecut repede. In cinci pasi. Aprilie: Vanessa Russo, o asistenta medicala in varsta de 23 de ani, a fost ucisa de o prostituata romanca, intr-o statie de metrou din Roma. Ucigasa i-a infipt tinerei italience umbrela in ochi. Mai: un alt roman, Giani Bedreaga, a fost arestat de politisti, dupa ce a ciopartit cu toporul un cuplu de batrani in casa acestora din Cosenza. Septembrie: un roman a fost arestat in Italia, dupa ce impreuna cu doi albanezi, a torturat si a ucis cu bestialitate un cuplu de varstnici, intr-o casa din Treviso. Septembrie: trei romani de etnie rroma, care locuiau intr-o tabara amenajata in sudul capitalei italiene, au fost arestati dupa ce au atacat mai multe cupluri de tineri, in apropierea Universitatii Tor Vergata. Octombrie: Romulus Mailat o violeaza si o tortureaza pe sotia amiralului Giovanni Giumero. A fost punctul culminant care i-a provocat pe italieni sa uite chestiunea cu discriminarea pozitiva.
Astfel, autoritatile italiene pregatesc primele expulzari, in asteptarea publicarii, in Gazeta Oficiala, a decretului-lege adoptat de Consiliul de Ministri in reuniunea de urgenta de miercuri seara, promulgat la o zi dupa aceea de presedintele Giorgio Napolitano. Primii vizati sunt sute de subiecti considerati periculosi de fortele de politie, iar ordinele de expulzare semnate de prefecti nu vor putea fi atacate in recurs. Din pacate, a fost necesara producerea acestor orori pentru ca autoritatile italiene sa realizeze ca in chestiunea rromilor drumul de la teorie la practica este lung si ca discriminarea pozitiva nu este neaparat solutia castigatoare...

---

Despre autor: