Fata de intreaga afacere, opinia publica din Italia, dar si din Romania n-a avut decat varianta autoritatilor italiene. Sub pretextul ca trebuie protejat de ceilalti detinuti, Romulus Mailat a fost aruncat si izolat intr-un penitenciar de inalta siguranta. Pana la el n-a ajuns nici un jurnalist si, cu atat mai grav, nici o persoana de la ambasada Romaniei. In mod mai mult decat ciudat, nici un jurnalist italian sau roman n-a purces la o ancheta pe cont propriu pentru a vedea, in chip independent, ce s-a intamplat in noaptea respectiva. Desigur, fapta, recunoscuta de Romulus Mailat, jaful, e incontestabila. O ancheta independenta ar putea sa dezvaluie insa si mecanismul unei diversiuni de proportii prin care un fapt e supralicitat pentru a obtine o atmosfera menita a justifica o serie de masuri politico-judiciare; expulzarea romanilor pe banda rulanta, intimidarea celor care traiesc si muncesc in chip cinstit acolo, gasirea unui tap ispasitor pentru problemele sociale si de ordine publica din Italia, stavilirea afluxului de romani in Italia. Intamplarea din Italia se dovedeste mult mai plina de semnificatii cum ar parea. Ea ne arata ca:
1) In orice moment, pana si o societate considerata civilizata poate sa devina feroce. Indiferent de cat de socanta ar fi fapta lui Romulus Mailat, ar fi fost de asteptat ca societatea italieneasca sa reactioneze nuantat. Nici vorba de asa ceva. Italienii au reactionat la fel de tembel ca si romanii in diferite momente de manipulare postdecembrista. Lui Romulus Mailat i s-au refuzat toate drepturile elementare. Pornind de la un caz, s-a ajuns rapid la generalizari primitive de tipul: romanii sunt niste banditi, romanii sunt niste monstri. Manipulata grosolan, societatea italieneasca a uitat brusc tot ce o desparte de o societate tribala: prezumtia de nevinovatie, dreptul oricarui om la o judecata corecta, primatul ratiunii asupra emotiei de moment.
2) Presa italiana a fost si mai e considerata in Romania, atat de cetatenii simpli, cat si de jurnalisti, ca exemplu de profesionalism. Creand isteria nationala a romanului monstru, presa italiana s-a tradat a nu diferi cu nimic de presa romaneasca. La fel ca si in cazul luptei impotriva coruptiei, al condamnarii in bloc a clasei politice de la noi, slabiciuni de esenta ale gazetariei dambovitene, presa din Italia a lasat deoparte principiul de esenta al jurnalismului: indoiala. Nu e prima oara cand in Romania tot ce se scrie sau se televizeaza in Occident e considerat litera de Evanghelie. Multe prostii aparute in presa europeana, rod fie al tembelismului, fie al intrigilor din tara, sunt preluate in Romania ca adevaruri absolute. In mai multe randuri am semnalat ca articole din Franta, Germania, avand drept autori romani stabiliti in tarile respective, au fost folosite ca puncte de vedere indiscutabile in batalia politica din Romania. Afacerea din Italia ar fi un bun prilej de a ne revedea atitudinea de smerenie nu numai fata de presa occidentala, dar si fata de societatea din Vest. Reactia aberanta a italienilor in urma unei manipulari mediatice ne arata ca occidentalii nu sunt mai breji ca noi.
Despre autor:
Sursa: Jurnalul National
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Spațiile verzi și eficiența energetică, viziunea pentru un București sustenabil
Sursa: green.start-up.ro
-
Românii de la Rottaprint se extind în internațional: comenzi în 14 țări, în 2023
Sursa: retail.ro
-
Dan Mihăescu: Ce trebuie să știe fondatorii despre GapMinder Fund II?
Sursa: start-up.ro
-
Când nu mai poți avea încredere în nimeni... ai încredere în sufletul tău
Sursa: kudika.ro
-
Raiffeisen Bank va folosi un instrument digital realizat de iFactor pentru...
Sursa: futurebanking.ro
-
MAE, despre românii blocați la Dubai: Au fost ajutați să se cazeze până revin...
Sursa: wall-street.ro
-
Liniște interioară: Cuvinte-cheie care ne ajută să ne calmăm mintea
Sursa: garbo.ro