Veniturile de pina la 10 ori mai mari oferite in Vest creeaza deficit de forta de munca in Romania. Romanii care muncesc in strainatate cistiga salarii mult mai mari decit in tara, cel mai bine platiti fiind muncitorii din constructii si din domeniile sanitar si gastronomic, potrivit datelor Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM).

Cele mai mari salarii sint in Elvetia, unde romanii pot cistiga de pina la zece ori mai mult decit in tara. In domeniul sanitar, un roman poate cistiga 3.000 de euro, lunar, in Elvetia, fata de numai 353 de euro, cit este salariul mediu din Romania in acest sector. De asemenea, in agricultura angajatorii elvetieni pot oferi, lunar, in jur de 2.000 de euro, in timp ce in tara media cistigului lunar este in jur de 300 de euro.

In Spania, romanii primesc cele mai mari salarii pentru munca in transporturi, constructii sau industrie, iar veniturile ajung sa fie de trei pina la sase ori mai mari decit cele din Romania. Salariul mediu in transporturi variaza intre 1.100 si 2.300 de euro, in timp ce, in Romania, cistigul mediu in acelasi domeniu este de 362 de euro. In constructii, angajatorii spanioli ofera salarii cuprinse intre 975 si 1.600 de euro, iar in industrie acestea variaza intre 870 si 1.300 de euro. In Romania, salariile medii in aceleasi domenii sint de aproximativ 337 de euro, respectiv 344 de euro. In comert, romanii pot obtine 950 de euro lunar, in timp ce in tara salariul mediu este de trei ori mai mic, iar in agricultura spaniola salariile se incadreaza intre 850 si 1.200 de euro.

ANOFM a intermediat, in primele opt luni ale anului, plecarea in strainatate a peste 30.000 de romani. Numarul este insa in scadere cu aproape o treime fata de perioada similara a anului trecut. Peste 80% din contractele ANOFM au fost pentru locuri de munca in Germania, unde romanii s-au dus sa munceasca in agricultura, gastronomie, domeniul sanitar sau pentru a face menaj. In Spania, ANOFM a intermediat plecarea a 5.000 de lucratori, majoritatea optind pentru agricultura, gastronomie, industrie alimentara, constructii sau comert, pe contracte cu o durata cuprinsa intre o luna si un an.

Cel mai grav deficit de forta de munca in Romania se inregistreaza in constructii, industria textila sau in rindul muncitorilor necalificati, iar judetele care se confrunta cu acest fenomen sint Ilfov, Salaj, Timis si Arad, informeaza Agentia de Ocupare.

Dupa intrarea Romaniei in UE, deficitul de forta de munca s-a manifestat atit la nivelul ocupatiilor cu grad ridicat de calificare, cit si, mai ales, in rindul celor cu nivel scazut de instruire. Presedintele ANOFM, Ionel Muscalu, sustine ca intreaga Europa se confrunta cu deficit de forta de munca, iar domeniile sint cam aceleasi in fiecare tara. „Noi facem cursuri de calificare, dar, din pacate, dupa ce le termina, pleaca in strainatate. Pentru ca, din nefericire, deficitul de forta de munca este un fenomen intilnit nu numai in Romania, ci si in statele europene si cam pe aceleasi domenii. De exemplu, acolo unde noi avem nevoie de sudori, si ei au nevoie de sudori. Cei din Spania incearca, prin selectiile de personal de la noi, sa-si gaseasca oameni calificati, sudori, tinichigii sau alte specializari in constructii", a spus Muscalu.

Un acut deficit se inregistreaza, in Romania, si in rindul muncitorilor necalificati in diferite domenii. Potrivit lui Muscalu, romanii care nu au o pregatire profesionala prefera sa se duca la muncile sezoniere din agricultura in Spania sau lucreaza ca necalificati in Germania sau Italia, unde sint platiti mai bine. Presedintele ANOFM a explicat ca, de cele mai multe ori, pentru angajatorii straini este mai important ca persoanele respective sa mai fi lucrat in domeniile in care vor sa se angajeze si de preferat sa aiba experienta decit o diploma de calificare.

Oferte de munca in Uniunea Europeana, pe www.cotidianul.ro/select