3 Noiembrie 2007
Prin modificarea unei singure gene, pe care soarecii o au in comun cu oamenii, in laboratoarele Universitatii Case Western din Cleveland a fost obtinut un "supersoarece" capabil de performante cum ar fi o cursa de alergare neintrerupta de cinci ore,
Prin modificarea unei singure gene, pe care soarecii o au in comun cu oamenii, in laboratoarele Universitatii Case Western din Cleveland a fost obtinut un "supersoarece" capabil de performante cum ar fi o cursa de alergare neintrerupta de cinci ore, la viteza de 20 de metri pe minut. In plus, soarecii modificati genetic traiesc mai mult decat cei obisnuiti si sunt activi sexual mai mult timp, fiind capabili sa se inmulteasca la o varsta de trei ori mai mare decat soarecii comuni. De asemenea, ei mananca de doua ori mai mult fara sa se ingrase. Dar sunt si mult mai agresivi.
Cercetatorii dau asigurari ca nu au vrut decat sa studieze metabolismul in situatii de efort prelungit, in vederea gasirii unor medicamente sau tratamente care sa ii poata ajuta pe sportivi. Experimentul a dovedit ca modificarea unei gene implicate in metabolizarea glucozei pare sa stimuleze folosirea eficienta a grasimii corpului pentru producerea de energie.
"Noi, oamenii, avem exact aceeasi gena. Dar ceea ce am facut in laborator nu este ceva ce i-am face unui om. Nu credem ca experimentul cu soareci este un model adecvat terapiei genetice umane. Nu este posibil sa introduci gene in muschii si scheletul unui om si ar fi neetic chiar sa se incerce acest lucru", a subliniat conducatorul echipei de cercetatori din Cleveland, profesorul biochimist Richard Hanson.
"Supersoarecele" sta alaturi de alte animale modificate genetic, cum ar fi porcul din Beltsville, in ADN-ul caruia s-a inserat o gena de crestere umana pentru a-i accelera dezvoltarea, "oncosoarecele", creat special pentru a face tumori canceroase al caror tratament sa fie studiat, "porcul cu spanac", creat de cercetatorii japonezi, avand adaugata o gena din spanac, datorita careia colesterolul este redus, sau "capra-paianjen", careia i s-a inserat o gena proteica de panza de paianjen si care secreta in loc de lapte un fir dintr-un material mai rezistent decat otelul, care poate fi folosit in industrie.

Despre autor:

Romania Libera

Sursa: Romania Libera

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.