Organizatia romilor considera ca presa romana a discriminat minoritatea in prezentarea cazului de la Roma. In timp ce Clubul Roman de Presa isi apara breasla, Agentia de Monitorizare a Presei si Centrul pentru Jurnalism Independent dau dreptate asociatiei.

Modul in care presa romaneasca a reflectat evenimentele din Italia a stirnit deja controverse in rindul societatii civile, dar si al organismelor media. Este "o campanie asemanatoare celei care a creat premisele Holocaustului", se arata intr-un comunicat Romani Criss, citat de NewsIn.

"Faptul ca antitiganismul este promovat adesea cu nerusinare de posturi de televiziune si nesanctionat de CNA se reflecta si in atitudinea publicului larg si in mesajele rasiste venite de la cele mai inalte niveluri ale clasei politice romanesti si italienesti. Blamarea unei intregi comunitati pentru faptele unor indivizi este o practica ce a creat premisele Holocaustului si a numeroase alte genociduri", explica reprezentantii Romani Criss. Organizatia invoca legea pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestora, potrivit careia prelucrarea datelor cu caracter personal legate de originea rasiala sau etnica este interzisa.

Romani Criss critica, de asemenea, atitudinea "supusa" a Guvernului roman, prin lipsa de reactie la discursurile inepte si rasiste ale unor politicieni italieni: "Este inacceptabil ca statul roman sa fie partas la blamarea colectiva a cetatenilor romani sau sa aiba o abordare servila deghizata in diplomatie fata de comentariile xenofobe ale politicienilor italieni".

Clubul Roman de Presa (CRP) raspunde acuzelor Romani Criss, ripostind ca mass-media nu manifesta atitudini antitiganesti. "Cu exceptia unor foi care cu greu pot fi numite presa, fie ea si murdara, in presa romaneasca nu se manifesta atitudini antitiganesti. Mai degraba ele pot fi regasite la politicieni romani lacomi de capital electoral, incepind cu cel mai inalt nivel, situatie care ar putea fi constatata si in politica la virf italiana", declara pentru NewsIn presedintele CRP, Cristian Tudor Popescu.

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), prin vocea Ioanei Avadani, considera, totusi, corecta pozitia Romani Criss: "Toata aceasta discutie referitoare la infractiunea din Italia este ultima dintr-o lunga serie de relatari similare care au o clara componenta discriminatorie, nu doar din partea presei romanesti, ci si din partea celei din Italia". CJI urmeaza sa deruleze mai multe proiecte impotriva discriminarii din mass-media, incercind sa implice si asociatii de presa din Italia. "Vom continua sa facem astfel de proiecte si vom vedea in ce masura vom putea implica si asociatiile profesionale de presa din Italia", a adaugat Avadani pentru NewsIn.

Agentia de Monitorizare a Presei (AMP) considera, la rindul ei, asocierea identitatii etnice unei infractiuni drept discriminare. "Este elementar in toate codurile deontologice ca asocierea nejustificata a identitatii etnice unei infractiuni este inacceptabila. In Romania, aceasta regula a fost uitata din cauza unei frustrari pe care o resimte majoritatea populatiei din cauza incriminarii facute de presa italiana. Romanii resimt acest lucru si incearca sa arate catre etnia roma si sa se disocieze de ea. Presa vorbeste cu seninatate despre cetatenii de etnie roma", a precizat pentru NewsIn Mircea Toma, presedintele AMP. Si aceasta agentie intentioneaza sa ia masuri impotriva acestor discriminari, adauga Toma: "O sa intervenim, dar nu stiu exact momentul. In acest moment ne aflam in perioada de monitorizare si stringem date".

Potrivit unui studiu Romani Criss, in perioada octombrie 2006 - august 2007, in presa romaneasca au aparut 662 de articole negative, fata de 216 articole pozitive, respectiv 720 neutre. Un sfert dintre referirile facute la romi in mass-media contin mentionarea inutila a etniei, iar in patru din cinci cazuri s-a facut referire la infractionalitate. Legatura dintre infractionalitate si etnie, exemple de romi care afecteaza imaginea Romaniei sau folosirea termenilor "tigan", "tiganie", "tiganeala", "ciori nenorocite", "balabuste" sau "sateni mai colorati" sint cele mai folosite tehnici discriminatorii din presa, arata studiul Romani Criss.

Nici presa peninsulara nu este mai breaza, arata jurnalista Maria Magarik, de la televiziunea Rai Tre, intr-o interventie pentru Realitatea TV. "De foarte mult timp ma ocup de problema imigrantilor rromi in Italia. Se face o mare confuzie intre rromi si romani. Media italiene nu inteleg acest fenomen si nu inteleg prezenta tiganilor in Italia. Nu inteleg fenomenul care a inceput in 1991 si cu populatia albaneza", a declarat Magarik.

CITESTE MAI MULT:

"Infractorii romani par sa se fi transferat cu totii in Italia"

Francesco Storace, senator italian de extrema dreapta din Lazio, liderul formatiunii La Destra, a acordat un interviu ziarului Cotidianul, despre situatia imigrantilor romi din Italia. Anterior, La Destra ceruse interventia armatei impotriva taberelor de romi.

"Din pacate, facem prima pagina a ziarelor si primele titluri ale telejurnalului"

Marius Lazurca, ambasadorul Romaniei la Vatican, explica de la Roma, pentru Cotidianul, cum au reactionat italienii dupa abominabila crima de acum citeva zile.

Presa italiana, despre crima comisa de Mailat si replica autoritatilor din Peninsula

Citeva dintre cele mai importante cotidiene din Italia trateaza si vineri cazul lui Nicolae Mailat, romul care a ucis-o pe italianca Giovanna Reggiani, pe prima pagina.

Italia a inceput expulzarile romanilor periculosi

Primii 100 de romani urmau sa fie trimisi inapoi in tara in noaptea de vineri spre simbata.