Vosganian promite cel mai mic deficit bugetar de dupa 1989

Bugetul general consolidat va inchide acest an cu un deficit de
1-1,2% din PIB, fata de un nivel programat de 2,8%, a declarat, ieri, ministrul Economiei si Finantelor,Varujan Vosganian.
El si-a argumentat afirmatia prin echilibrul dintre venituri si cheltuieli care se mentine dupa primele zece luni ale anului.
Ministrul a mai anunta o a treia rectificare in acest an a bugetului, in luna noiembrie, avand drept scop principal realocarea unor sume de bani necheltuite catre investitiile in infrastructura, ca destinatie principala.
Si guvernatorul BNR a precizat, o data cu anuntarea maririi dobanzii de interventie, ca bugetul la zece luni inregistreaza un excedent de aproape 0,4% din Produsul Intern Brut.
Mugur Isarescu a mai subliniat ca, la ora actuala, Romania nu este pregatita pentru o inflatie scazuta.
Acesta a explicat ca rata inflatiei nu poate sa fie de 5% atata vreme cat salariile cresc cu 15-20%.
Daca predictia se va confirma, un astfel de rezultat ar constitui o "mana de ajutor" data BNR in lupta sa cu stavilirea inflatiei, care se va cifra in acest an, aproape sigur peste sase la suta, adica sensibil deasupra tintei de 4 la suta, plus/minus 1 procent.
Aceasta deoarece un deficit bugetar atat de mic, dincolo de faptul ca ar fi o premiera pentru intreaga perioada de dupa Decembrie 1989, ar urma sa rezulte in urma unor cheltuieli in ultimele doua luni predominant pentru infrastructura, nu pentru consum, deci cu mic potential inflationist.
Un alt lucru pozitiv ar fi posibila accelerare a unor lucrari la autostrazi, lucrari cu efect pozitiv pe termen lung asupra intregii economii nationale, si mai ales de natura sa ajute sectorul turistic, unul dintre cele mai putin performante domenii ale economiei romanesti.

Si in celelalte tari estice a crescut inflatia dupa intrarea in UE
Cresterea inflatiei mai mult decat se prognozase pentru 2007 nu este un fenomen specific Romaniei, el fiind intalnit si in celelalte state estice foste socialiste dupa aderarea lor la UE, in 2004. Toate noile membre estice au ratat obiectivele de macrostabilitate economica, si in primul rand pe cele referitoare la stavilirea inflatiei, la reducerea corespunzatoare a dobanzilor si la limitarea deficitului bugetar, cu consecinte dintre cele mai evidente in plan politic, respectiv prin preluarea puterii de catre partide eurosceptice si nationaliste, dupa circa doi-trei ani de la aderare. Exemplul cel mai sugestiv referitor l-a constituit Ungaria, tara in care socialistii euro-entuziasti au reusit sa se mentina la putere, insa cu pretul unui deficit bugetar record, de peste 9 la suta, triplu fata de limita impusa de tratatul de la Maastricht. Ulterior, premierul Ferenc Gyurcsany a fost nevoit sa recunoasca faptul ca a mintit poporul pentru a castiga alegerile din 2006, fapt ce a generat violente de strada si o erodare masiva a popularitatii partidului de guvernamant. Deficitul bugetar urias al Ungariei a fost generat, conform unor studii ale specialistilor, de programul masiv de constructii de autostrazi al tarii, insa este evident ca, la fel ca in Romania, un rol important l-a jucat si alinierea rapida a preturilor la media europeana, a se citi cresterea lor, urmata de majorarea salariilor, a pensiilor si a ajutoarelor sociale, pentru a face fata valului de scumpiri. Fata de aceste state, Romania mai prezinta si slabiciunea defictului comercial cronic si sensibil mai mare decat oricare altul din Est, deficit ce risca sa fie inflamat si mai mult de majorarea dobanzilor la moneda nationala.

---

Despre autor: