Modificarile Codului penal criticate de Ministerul Public

"Cele 48 de propuneri ale procurorilor vizeaza, in principal, inlaturarea subordonarii interesului colectiv al societatii celui personal (de regula al persoanelor invinuite de comiterea unor infractiuni), remarcandu-se ca majoritatea modificarilor aduse Codului de procedura penala si Codului penal duc la importante restrangeri ale prerogativelor organelor judiciare de natura sa afecteze eficacitatea activitatii acestora de stabilire a adevarului in procesul penal", se arata intr-un comunicat al Ministerului Public. Observatiile Ministerului Public inaintate Ministerului Justitiei au la baza "experienta organelor de urmarire penala si practica judiciara din celelalte state ale Uniunii Europene referitoare la mijloacele de proba, la actele procedurale intocmite de procurori, la celeritatea solutionarii cauzelor penale, precum si la rolul procurorului ca titular al actiunii penale". Parchetul General apreciaza ca schimbarea Codului de procedura penala referitoare la efectuarea perchezitiilor domiciliare face ca, practic, sa nu mai poata fi solicitata perchezitia fara avertizarea persoanei care este cercetata, in conditiile in care noile modificari cer procurorului sa prezinte instantei, odata cu cererea de autorizare a perchezitiei, si un proces-verbal din care sa rezulte refuzul predarii obiectului sau inscrisului solicitat de organul de urmarire penala. In opinia procurorilor, modificarile aduse Codului de procedura penala ar crea posibilitatea ca persoana in cauza sa distruga sau sa ascunda mijloacele de proba. Procurorii sustin si ca modificarea referitoare la un termen minim de 24 de ore necesar avocatului din oficiu pentru pregatirea apararii "este practic o invitatie adresata invinuitilor, inculpatilor si aparatorilor de rea-credinta de a tergiversa cauza".
Ministerul Public nu este de acord nici cu modificarile aduse procedurii penale referitoare la limitarea in timp a urmaririi penale la maximum sase luni pentru toate infractiunile, cu exceptia celor a caror pedeapsa este detentia pe viata sau mai mare de 15 ani, cand termenul este de un an. Procurorii considera ca aceasta schimbare ar avea impact asupra infractorilor de drept comun (autori de omoruri, talharii, violuri), care ar putea ramane nepedepsiti, deoarece se pot utiliza celelalte instrumente legale puse la dispozitia lor chiar de prezentul cod.
Pe de alta parte, procurorii apreciaza ca modificarile referitoare la autorizarea interceptarii si inregistrarii comunicatiilor "nu fac altceva decat sa dovedeasca inutilitatea probei". "Asa fiind, prin aceste propuneri de modificare, practic acesta stie ca este cercetat, stie ca ii pot fi ascultate convorbirile, mijlocul de proba mentionat devenind lipsit de eficienta, in conditiile in care ascultarea convorbirilor are tocmai rolul de a crea un cadru procesual adecvat strangerii probelor si indiciilor", considera Ministerului Public. In argumentarea punctului de vedere sunt exemplificate prevederi din dreptul penal european, potrivit carora interceptarile telefonice nu sunt conditionate de inceperea urmaririi penale, "aceasta institutie nefiind cunoscuta tarilor din Uniunea Europeana". Sunt exemplificate dreptul german, unde interceptarile pot fi dispuse si de procurori, in cazuri de urgenta, cu obligatia confirmarii masurii de catre judecator in trei zile, si dreptul italian, unde masura este confirmata de judecator in 24 de ore. (D.E.I.)

---

Despre autor: