Cresterea securitatii energiei si abordarea schimbarii climatului sunt doua dintre preocuparile si provocarile majore ale lumii. Ambele sunt legate intrinsec de modul in care producem si consumam energie. Si atat securitatea energiei, cat si schimbarea climatului au implicatii in politicile straine si de securitate.

Per Stig Møller
Ministrul de Externe din Danemarca

Urmas Paet
Ministrul de Externe din Estonia

Alimentari stabile si ieftine cu energie sunt o preconditie pentru cresterea economica si dezvoltarea de mai tarziu. Totusi, cresterea consumului de energie si arderea continua a combustibililor fosilizati sunt de asemenea o amenintare pe termen lung la adresa prosperitatii si bunastarii noastre, prin contributia lor la schimbarea climatului si fenomenele asociate, ca, de exemplu, seceta, inundatiile si acidificarea oceanelor.
In special in partile vulnerabile ale lumii, aceste fenomene climatice pot exacerba efectele altor probleme, cum sunt saracia si conflictele. Putem vedea totusi implicatiile preliminare ale politicii externe in ceea ce priveste schimbarea climatului, mai aproape de emisfera noastra. In Arctic, topirea ghetarilor si a permafrostului pot deschide noi rute pe apa si oferi acces la resurse pana acum de neatins. Acest lucru poate conduce la dispute asupra zonelor maritime si resurselor, daca nu gasim solutii sustenabile, negociate, in conformitate cu legea internationala.


SECURITATE ENERGETICÃ…. Sarcina noastra in abordarea schimbarii climatului si securitatii energiei este pe atat de urgenta pe cat de rapid creste cererea de energie la nivel global, in special in China, India si tarile in curs de dezvoltare. Este de inteles, intrucat au nevoie de energie pentru a permite economiei lor sa creasca.


Trebuie facute alegeri dificile atat pentru a asigura energie sigura si ieftina, cat si pentru a atenua efectele schimbarii climatului. Prin acordul fata de un pachet ambitios cu privire la climat si energie in acest an, sefii statelor si de guvern din UE au demonstrat clar hotararea de a deschide drumul. Dar va fi nevoie de eforturi mari, comune pentru a atinge aceste scopuri, intrucat multe tari europene continua sa fie dependente de carbune, petrol sau alti combustibili fosilizati ca sursa de energie primara.


Raspunsul nostru la aceste preocupari si provocari este o strategie cu mai multe laturi, pentru cresterea eficientei energetice, diversificarea alimentarilor cu energie, cresterea utilizarii de surse de energie regenerabila si un acord nou privind climatul global ca elemente-cheie.


POLUARE. UE este raspunzatoare in prezent de 14 procente din emisiile de carbon la nivel global. Ii putem ajuta pe altii sa realizeze ca reduceri foarte mari de CO2 si economii la energie pot fi obtinute prin utilizarea mai eficienta a energiei. Acesta este cazul in special in tarile care s-au bazat pana recent pe o energie destul de ieftina. Un efort pentru a spori eficienta energetica poate aduce o contributie majora la reducerea dependentei de furnizori externi, poate obtine castiguri economice si preveni schimbarea climatului. Va fi un rol important pentru UE. Acesta trebuie sa includa sustinerea dezvoltarii tehnologiilor ecologice si masuri de incurajare a consumatorului pentru un comportament adecvat privind eficienta energetica, transportului si constructiilor, pentru a mentiona doar cateva.


ENERGIE VERDE. Energia regenerabila este o alta parte esentiala a raspunsului la reducerea emisiilor de CO2. Cresterea graduala a cotei energiei regenerabile va necesita investitii masive si stimulente adecvate. Implicarea afacerilor private va fi cruciala. Investitorii in energie regenerabila si comunitatea afacerilor in general au nevoie de un angajament politic solid inainte sa faca investitii la scara larga. Sefii statelor si de guvern din UE au semnalat acest lucru foarte clar in martie 2007, cand au fost de acord ca pana in 2020 o cincime din consumul de energie totala la nivelul UE trebuie sa provina din energie regenerabila. Este o provocare majora in a atinge aceste scopuri ambitioase. Comisia trebuie sa ramana ferma si sa contribuie la atingerea acestor scopuri, si noi speram ca in primavara anului 2008 sa finalizam un acord comun. De asemenea, trebuie urmati niste pasi importanti catre realizarea potentialului unei piete interne de energie, unde se aplica aceleasi reguli tuturor participantilor de pe piata. Importurile de resurse energetice si electricitate din tarile lumii a treia trebuie sa aiba in vedere principiile de reciprocitate, cerintele privind siguranta nucleara si a mediului pentru a spori securitatea energiei noastre comune. Formarea unei piete comune de energie Nordic-Baltica si integrarea completa a regiunii in restul UE solicita crearea mai multor interconexiuni sustinute la nivelul UE.


Exista o teama ca politicile climatului vor avea un impact negativ asupra competitivitatii industriei nationale si vor stopa cresterea economica. Dar experienta noastra dovedeste altceva. Atat Estonia, cat si Danemarca au cunoscut in ultimii ani o crestere economica sustenabila fara a avea un consum de energie ridicat. Investitiile continue in eficienta energetica vor avea un impact imens asupra viitorului energiei noastre.


Eforturi diplomaticeChiar daca Uniunea Europeana poate face mult prin politicile sale comune, nu exista o alternativa viabila pentru un acord international ambitios asupra climatului sustinut de o alianta intre tarile industrializate si cele in curs de dezvoltare. De aceea este necesar un efort diplomatic extins pentru a forma legaturi intre pozitiile nationale si pentru a facilita intelegerile comune. Scopul final este de a evita cresterea temperaturii medii la nivel global cu mai mult de 2 grade Celsius. Noul acord trebuie sa completeze si sa se bazeze pe Protocolul de la Kyoto si sa ofere un cadru flexibil si corect pentru o participare cat mai vasta. Actualul Protocol de la Kyoto expira in anul 2012. Fara un acord ambitios la nivel global, presiunea asupra guvernelor de a continua politicile asupra climatului va slabi, iar stimulentele de a investi intr-o energie mai curata vor disparea.
Exista un motiv de optimism. Toate guvernele responsabile sunt de acord ca trebuie sa actionam acum pentru a reduce incalzirea globala. Si un consens international despre necesitatea de a lansa negocierile formale pentru un nou acord international asupra climatului va aparea in acest an, consens ce are in vedere finalizarea negocierilor pana in decembrie 2009 la a 15-a Conferinta ONU asupra Climatului de la Copenhaga. Va fi nevoie de multa munca si angajament pentru a aduce acest lucru la realitate. Danemarca si Estonia vor lucra impreuna pentru a se asigura de acest lucru.