Isarescu: "Nu mai trageti de economie, pentru ca se rupe!

Nu mai este loc de relaxare fiscala, avertizeaza guvernatorul
"Doar cu politici intelepte vom mai creste inca noua ani"Pentru a putea continua procesul de crestere economica, Romania trebuie sa realizeze o lista de prioritati privind reducerea fiscalitatii si viitoarele majorari ale salariilor si pensiilor, adoptand politici intelepte, a declarat ieri guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, prezent la seminarul "Pietele financiare in Romania Europeana".
"Mesajul Bancii Nationale este: 'Nu mai trageti de aceasta economie, pentru ca se rupe!>>. Nu putem avea cresteri salariale, cresteri ale pensiilor si reducerea fiscalitatii. Trebuie facuta o lista de prioritati", a spus Isarescu.
Acesta a aratat ca in ultimii noua ani economia Romaniei "a dat maximum posibil" si a aratat ca procesul de avans economic poate fi continuat inca noua ani de acum incolo doar in conditiile aplicarii unor politici intelepte. "Trebuie sa ai grija sa nu se rupa cureaua, sa nu ne intindem cu economia mai mult decat este posibil. Romania va trebui sa finanteze educatia, sanatatea, infrastructura si trebuie sa fim atenti si la cresterea sectorului neguvernamental", a spus Isarescu."Nu poti avea doua indexari salariale si inflatie sub 10%"De asemenea, guvernatorul bancii centrale a reiterat avertismentele privind majorarea salariilor, precum si pe cele legate de relaxarea fiscala.
"Semnalul pe care am vrut sa il dau este acela ca nu mai este loc de relaxare fiscala pana cand productivitatea muncii nu va devansa avansul salariilor. Trebuie sa tinem bine avionul spre binele guvernului actual si al guvernelor viitoare", a mai spus Isarescu.
Isarescu a adaugat ca este imposibil sa realizezi intr-un an doua indexari salariale si, totodata, sa ai un nivel al inflatiei sub 10%. "Nu se poate 'a la longue>> sa ai o inflatie de 4-5% si sa ceri cresteri salariale de 15-20%. Cresterile salariale depind de competitivitate", a aratat Isarescu.
Incercarile de compensare a cresterilor salariale prin masuri de politica monetara pot reprezenta "cea mai proasta combinatie", a afirmat guvernatorul BNR, intrucat avansul salariilor determina reducerea competitivitatii si, in acelasi timp, cresterea dobanzilor se reflecta in aprecierea monedei nationale si, in cele din urma, tot in diminuarea competitivitatii.
Totodata, guvernatorul a afirmat ca toate mesajele BNR se refera la viitor, inclusiv majorarea dobanzii de politica monetara de miercuri, cu 0,5%, la 7,5%. "Fara inflatie scazuta, fara stabilitate a institutiilor financiare, cresterea economica devine o iluzie", a spus Isarescu.
Cu doua zile in urma, economistul sef al BRD, Florian Libocor, spunea ca miscarea bancii centrale de a reduce de patru ori consecutiv dobanda de politica monetara este una eronata si ca o parte din derapajul inflationist cu care ne confruntam in momentul actual este explicat de aceasta cvadrupla taiere de dobanda. " Banca centrala a gresit si ar trebui sa se urmareasca realinierea dobanzii de politica monetara la realitatile economice", a spus Libocor. Totodata, acesta a mentionat ca pentru a reduce inflatia fara a avea costuri mari pentru sterilizare sau fara sa aprecieze semnificativ leul si, implicit, sa deterioreze balanta de plati, banca centrala nu va mai putea face fata singura prin aplicarea politicii monetare si este necesara o revizuire a participarii politicii fiscale la mixul de politici economice. Vosganian: Deficitul bugetar va fi de 1-1,2% din PIB in acest anPrezent la acelasi seminar, ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian, a declarat ca exista o foarte buna intelegere intre banca centrala si ministerul pe care il conduce, iar politica Finantelor are in vedere si sustinerea efortului bancii centrale de a reduce rata inflatiei. De altfel, acesta a mentionat ca bugetul general consolidat va inchide anul cu un deficit de 1 - 1,2% din PIB, fata de un nivel programat de 2,8% din PIB, in conditiile unui echilibru al veniturilor si cheltuielilor dupa primele zece luni. Vosganian a aratat ca economia de cheltuieli bugetare din prima parte a anului nu provine din incapacitatea autoritatilor de a realiza investitii, ci din modul strict in care Guvernul a monitorizat cheltuielile ordonatorilor de credit. Vosganian sustine ca in primele zece luni s-au realizat economii la cheltuieli de aproximativ doua miliarde euro, provenite din salarii, bunuri de capital, dar si unele investitii. In acelasi timp, acesta a explicat ca a existat o rigoare in ceea ce priveste finantarea unor institutii care beneficiaza de fonduri bugetare, dar nu au atins un nivel acceptabil al veniturilor proprii.

---

Despre autor: